Care să fie proverbul acela... cel în care se spune căt de bun a fost ulciorul cand ți-a ajutat să-ți astâmperi setea? În rest sunt convins că nimeni de pe acest site nu ar dori ca unui talent să i se reteze zborul (în spiritul unei astfel de idei trebuiesc citite comentariile afișate, domnișoară Andreea). Iar zborul se învață mai ușor când este susținut. Altfel, sunt de acord cu cele afirmate de domnul Manolescu și cu sfatul de bun simț al domnului Virgil. Personal cred în talentul tău dar trebuie să știi cum să-i dai binețe
Andule, într-adevăr ai reușit aici să te aduni cu simplitate, să sintetizezi pe un spațiu extrem de restrâns mai mult decât o stare, aș spune chiar acea aplecare a sinelui către sine, și-apoi hopa hai să vedem cum se vede toată chestia asta și din-afară. Îmi tot spun eu că poezia începe să se scrie abia după ce am trecut de contemplare. Ca să fiu puțin cârcotașă, singura chestie care nu-mi place sunt picioarele filiforme, a căror economie o înțeleg, dar reușește să sune atât de caraghios, încât pare că mută întreg centrul de greutate al poeziei acolo, ceea ce e păcat. Mai ales pentru ceea ce urmează. Acum știu eu că n-ai să schimbi, dar trebuia să-ți spun.
Am citit o elegie moderna, n-am mai intrat pe aici de ceva timp si nu din cauza suspendarii si iata o regasesc pe Alina intr-o forma de zile mari. Adica fara epatari acestea erau cele care "stricau" cubul ei poetic (in caz ca x nu si-a dat seama Alina scrie cuburi poetice) Am rezerve si eu la numirea aceea "ingerii lui Nichita"... cand eram copii, trageam cu prastia cocoloase de pamant pe ziduri.... O elegie de zile mari, o trimitere inca valida la orwell un melanj placut dar mai ales o exprimare moderna degajata fara nicio inhibitie, percutanta, calitati pe care le impenitez fara alte rezerve Andu
Nu sînt convins, Marga, că mă cunoști atît de bine ca să știi de ce „friguri” sînt eu cuprins sau nu. Tot la fel mi se pare deosebit de naivă și pripită, deci probabil eronată, logica ta conform căreia din cauza sfîrșitului unui text tu poți să îmi pui un diagnostic. De fapt, această optimistă convingere conform căreia tu ai putea pune un „diagnostic literar-creativ” (to anybody) îmi pare, la urma urmei, undeva între bombastic și fandosit. Dacă o faci de dragul petardelor sau luminii reflectoaelor te înțeleg. Small minds like small things. Dar dacă tu chiar crezi ceea ce scrii, atunci este mai degrabă tragic decît hilar. Anyway, pe text vorbind, nu sînt convins că părerea ta, conform căreia literatură se poate scrie numai pe baza unui rețetar care, în mintea ta, presupune versuri șlefuite „ce din coadă au să sune”, este ceea ce înseamnă de fapt literatură.
Vă rugăm să confirmați participarea la cenaclu prin email până duminică, 10 decembrie, ora 12 prânz, pentru cei care nu au confirmat încă, întrucât la ora 14 volumul de cenaclu va intra în tipografie. Vă mulțumim pentru înțelegere. Vă așteptăm! Organizatorii ([email protected])
Dana, nu ma mandresc, poate n-ai sesizat ironia cu care i-am raspuns lui Aranca. Evident, e un text vechi - am testat doar reactia noilor scritori la versurile tip "paunescu". La vremea cand a fost scris acest text aveam 14-15 ani, asa cum am spus. Gandeste-te - nu vezi cata maculatura de acest gen apare in limba romana? Cu toate ca scrisa de cineva experimentat, si poezia cu rima are valoarea ei. Nu asa cum este textul despre care vorbim. Poate voi posta ceva mai nou, lui Aranca i-am trimis personal. Multam ca ai intervenit. Sa ai pace, Dancus
E ciudat. Profetule, se pare ca avem aceleasi viziuni (putem spune - inspiratie, daca ne convine). Eu insumi, in cartile editate pana acum, am folosit doua din temele poeziei tale (caci am stratificat-o dupa un procedeu personal si mi-au iesit doua). Ar mai fi una - al treilea strat, care nici nu e important: am scris: "Dispretuiesc, deci nu pot fi profet.", si : "Toata lumea ma vrea scriitor. Eu sunt profet si nimic mai mult.". Incep sa cred ca dumurile noastre sunt comune. Am trimis 2 texte pe hermeneia, azi. Raspunde tu cu alte 2, pe tematica textelor. E ceva uimitor, intr-adevar. Sa ai pace, Dancus
Adrian, am aceeași senzație de spărtură aici, și nici măcar nu-s cioburile aceluiași vas. Am un feeling că faci niște experimente, dar te mai urmăresc până să fiu sigură. De aceea nici nu voi atrage atenția ce mi-a plăcut aici și ce nu, consider că ar trebui să reiei cap-coadă. Mai mult decât atât, te voi ruga din nou să fii atent la diacritice: se spune "caldarîm" (sau cu "â", dar văd că te-ai oprit parcă mai mult la "î", asta e alegerea ta, dar ramâi la ea măcar), "sfîrșeală", iar în alte părți pur și simplu nu le-ai mai folosit... Sper ca de data aceasta să aibă ecou rugămintea mea... e obositor ochiului.
Cred ca ti-a reusit mult mai bine "starea" din a doua jumatate a poemului decat "miscarea" din cea dintai. Inca o data o reusita pe planul realului proiectat in suprarealism (daca imi e ingaduita o asemenea sintagma). In acest poem regasesc si tropii familiari ai poeziei asa cum o percep eu acum. Placut, Andu
parerea mea este ca exista idei geniale in mintea si cuvintele unui copil si chiar in discutia cu un copil. dar a le reda "mot a mot" mi se pare ceva nefericit din perspectiva poetica. adica, dupa parerea mea, nu inteleg de ce autorul continua sa foloseasca apendicele astea total inutile dupa parerea mea precum "Mami", "fetita mea", etc. de asemeni repetarea, si chiar folosirea lui "pe care" e mai mult decit deranjanta. textul de fata este slab si "didactic" dar este si caraghios pe alaturi pentru ca are la un moment dat afabilitatea limbajului de "Mami" si apoi profunzimea filozofica a lui "nici un suflet nu poate sa o stearga" sau "daca inima ta nu are, printre altele, un scop". deci, asa cum am spus si mai sus, discutia cu un copil poate fi o mina de aur pentru un poet (desi nu intotdeauna) dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa prelucrezi... minereul.
domnule manolescu, ce e de neinteles aici? nu fluturii schelalaie se rotesc balesc. :) etc. ma rog, este opinia dumneavoastra, dar cred ca v-ati grabit in receptare.
apreciez starea ta de interes. nu inteleg rostul precizării. iar daca zanganitul de suliti iti stirneste neuronii e bine. daca as alege sa fiu ironic as putea spune ca e bine ca are ceva de stirnit. dar nu aleg sa fiu ironic. am vazut oameni care pling din cauza asta.
buna ziua. iti spun eu. te simti mai bine acum? chestia cu arena e khewl. chestia cu cele trei teste e obsolete.
parera ta este ca poezia este reportaj. parerea mea este ca nu. adica desi poate sa sugereze ideea de reportaj nu se opreste acolo. (la urma urmei poate iliada o fi fost si asa ceva - adica reportaj). dar daca nu reuseste intr-un sens inefabil sa treaca de asta nu este poezie. tocmai de aceea in agentiile de stiri exista reporteri si nu poeti. dar asta e o alta poveste. nu am inteles ce cauta textul lui mircea ivanescu aici. scuza-ma, eu sint un om mai simplu. pricep mai greu.
"Dupa cum vezi parerile sunt multe si lumea este plina de intamplari." -- intrebarea mea este daca am voie sa casc de plictiseala la afirmatia asta.
"Nu de alta, dar am o parere destul de scurt conturata despre cititor si libertatile lui de re-creatie a textului." -- deci tu ai prejudecati si ma inviti pe mine sa bag capul sub ghilotina. doar asa de amorul artei sau cine stie,... de amorul tau. hai sa fim seriosi. daca esti curioasa se vede, se simte. nu se spune. tu astepti cu nerabdare sa tragi funia ghilotinei. si asta e khewl. dar e din alt film. iar acolo eu nu mor neaparat in bratele tale. de poet(a).
deci, trip 3 e interesanta. de ce nu o postezi? de ce o "irosesti" prin comentarii? cu cititori nevrednici ca mine?
Eu nu înţeleg, Raluca, de când şi până unde eşti tu îndreptăţită să intri prin subsolurile textelor, urechind oameni... Crezi că eşti un monument de moralitate? Ori unul de autoritate literară, barem? Sau ai impresia că trei cuvinte pe text scuză faptul că, iniţial, ai intrat ca să trimiţi la colţ useri?
Te rog, cred că a şasea oară, să te abţii de la astfel de practici!
Rimă interioară - tată/iată
Cuvântul odată nu cred că e necesar.
Greșit/corect: tintură/tinctură
suspicii/suspiciuni
Nu mi se pare inspirată, ba chiar puerilă, folosirea titlului "Divina Comedie" ca pe o sintagmă oarecare, divina comedie, (adjectiv, cu rol de epitet, care precede substantivul).
Dacă tot s-a optat pentru scrierea substantivelor proprii cu majusculă, ar trebui scris în aceeași manieră și calea lactee/Calea Lactee.
Virgulele și punctele sunt puse uneori total aiurea, alteori lipsesc.
Mi-a plăcut titlul. Promitea mult.
Aș vrea să le considerați pe toate acestea o mână de ajutor.
mulțumesc Alina, m-ai pus pe gînduri cu coperta de carte, dar poate că e o idee. pentru mine acel verde și albastru este foarte vitriolic sau cel puțin ostil
Ialin, multumesc pentru penita, m-ai surprins, recunosc! Penultima strofa nu e fortata, "a venit", pur si simplu...si am lasat-o rostirii ei firesti. "As pastra doar versul "îi voi deschide cu buzele pumnul".", spui...ei bine, mie asta mi s-ar parea fortat. "vesmant alb" - da, ai dreptate, e un mare stereoptip. atat de mare, incat aproape capata valente sacre...nu? :)
„să fie ora două fix dimineața”... Sună anapoda.
„Niște amici care trebuia să vină” ... În ce limbă este scrisă propoziția asta?
„Niște amici care trebuia să vină pe la tine și încă vreo câteva cucoane pe care nu le-am suportat niciodată.”... unde este predicatul în propoziția/fraza asta?
„uitai să-mi dai de covrig”... expresie agramată sau neglijentă
Eu zic să corectezi textul și să nu mai publici neglijent. Data viitoare voi fi nevoit să îl trimit în șantier fără explicații.
Ela, comparația ta îmi face cinste, dar eu mă descurc deocamdată doar pe mici dimensiuni, nu știu dacă aș rezista la tensiune atât de multă acumulată pe distanțe mai mari. Dar și încurajarea ta e bine primită, mai ales că, repet, nu s-a vrut decât un exercițiu al unei proze pe care mi-am refuzat-o în ultimul timp. Și da, între două tăieturi, it's all about being alive.
Deja sunt curioasa. De ce ati scris asa putin? Totusi e prea putin.
Am remarcat cum i-se pune nodul in gat personajului: cosm...cosmar. Cred ca este inchis in turnul Londrei, este intors in istorie.
Mi-se pare mult mai ceruta proza decat poezia. Chiar imi da sentimentul unui lucru. Poemele parca ar fi sublucruri.
Am luat notă - chiar am aruncat un click peste articolul d-voastră (Iarna Românească) şi eseul Getei Truică. Va felicit pentru că promovaţi tineri promiţători, aşa ca Raluca.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
poate pentru ca cititorii nostri sunt mai inteligenti decat ai lor
pentru textul : Răspunsuri la întrebări frecvente (pentru nou-veniţi) deCare să fie proverbul acela... cel în care se spune căt de bun a fost ulciorul cand ți-a ajutat să-ți astâmperi setea? În rest sunt convins că nimeni de pe acest site nu ar dori ca unui talent să i se reteze zborul (în spiritul unei astfel de idei trebuiesc citite comentariile afișate, domnișoară Andreea). Iar zborul se învață mai ușor când este susținut. Altfel, sunt de acord cu cele afirmate de domnul Manolescu și cu sfatul de bun simț al domnului Virgil. Personal cred în talentul tău dar trebuie să știi cum să-i dai binețe
pentru textul : Mercenar prin timp deAndule, într-adevăr ai reușit aici să te aduni cu simplitate, să sintetizezi pe un spațiu extrem de restrâns mai mult decât o stare, aș spune chiar acea aplecare a sinelui către sine, și-apoi hopa hai să vedem cum se vede toată chestia asta și din-afară. Îmi tot spun eu că poezia începe să se scrie abia după ce am trecut de contemplare. Ca să fiu puțin cârcotașă, singura chestie care nu-mi place sunt picioarele filiforme, a căror economie o înțeleg, dar reușește să sune atât de caraghios, încât pare că mută întreg centrul de greutate al poeziei acolo, ceea ce e păcat. Mai ales pentru ceea ce urmează. Acum știu eu că n-ai să schimbi, dar trebuia să-ți spun.
pentru textul : liniștea din vamă deAm citit o elegie moderna, n-am mai intrat pe aici de ceva timp si nu din cauza suspendarii si iata o regasesc pe Alina intr-o forma de zile mari. Adica fara epatari acestea erau cele care "stricau" cubul ei poetic (in caz ca x nu si-a dat seama Alina scrie cuburi poetice) Am rezerve si eu la numirea aceea "ingerii lui Nichita"... cand eram copii, trageam cu prastia cocoloase de pamant pe ziduri.... O elegie de zile mari, o trimitere inca valida la orwell un melanj placut dar mai ales o exprimare moderna degajata fara nicio inhibitie, percutanta, calitati pe care le impenitez fara alte rezerve Andu
pentru textul : dragostea mea e o mașină veche de scris deNu sînt convins, Marga, că mă cunoști atît de bine ca să știi de ce „friguri” sînt eu cuprins sau nu. Tot la fel mi se pare deosebit de naivă și pripită, deci probabil eronată, logica ta conform căreia din cauza sfîrșitului unui text tu poți să îmi pui un diagnostic. De fapt, această optimistă convingere conform căreia tu ai putea pune un „diagnostic literar-creativ” (to anybody) îmi pare, la urma urmei, undeva între bombastic și fandosit. Dacă o faci de dragul petardelor sau luminii reflectoaelor te înțeleg. Small minds like small things. Dar dacă tu chiar crezi ceea ce scrii, atunci este mai degrabă tragic decît hilar. Anyway, pe text vorbind, nu sînt convins că părerea ta, conform căreia literatură se poate scrie numai pe baza unui rețetar care, în mintea ta, presupune versuri șlefuite „ce din coadă au să sune”, este ceea ce înseamnă de fapt literatură.
pentru textul : iarnă și eminescu deexcelenta povestirea. ai grija, te urmaresc pas cu pas... ;)
pentru textul : Securitatea, muza colegilor mei deaceasta e noemi si este o persoana ce uneste continentele. se vede?
pentru textul : Un lup tăiat în jumate deVă rugăm să confirmați participarea la cenaclu prin email până duminică, 10 decembrie, ora 12 prânz, pentru cei care nu au confirmat încă, întrucât la ora 14 volumul de cenaclu va intra în tipografie. Vă mulțumim pentru înțelegere. Vă așteptăm! Organizatorii ([email protected])
pentru textul : Cenaclul Virtualia - la a VII-a ediție deDana, nu ma mandresc, poate n-ai sesizat ironia cu care i-am raspuns lui Aranca. Evident, e un text vechi - am testat doar reactia noilor scritori la versurile tip "paunescu". La vremea cand a fost scris acest text aveam 14-15 ani, asa cum am spus. Gandeste-te - nu vezi cata maculatura de acest gen apare in limba romana? Cu toate ca scrisa de cineva experimentat, si poezia cu rima are valoarea ei. Nu asa cum este textul despre care vorbim. Poate voi posta ceva mai nou, lui Aranca i-am trimis personal. Multam ca ai intervenit. Sa ai pace, Dancus
pentru textul : Raspunde-ti! dealt fel de războiul care-l duci a fost pierdut. mai bine un turn răsturnat.
pentru textul : sequoia I deE ciudat. Profetule, se pare ca avem aceleasi viziuni (putem spune - inspiratie, daca ne convine). Eu insumi, in cartile editate pana acum, am folosit doua din temele poeziei tale (caci am stratificat-o dupa un procedeu personal si mi-au iesit doua). Ar mai fi una - al treilea strat, care nici nu e important: am scris: "Dispretuiesc, deci nu pot fi profet.", si : "Toata lumea ma vrea scriitor. Eu sunt profet si nimic mai mult.". Incep sa cred ca dumurile noastre sunt comune. Am trimis 2 texte pe hermeneia, azi. Raspunde tu cu alte 2, pe tematica textelor. E ceva uimitor, intr-adevar. Sa ai pace, Dancus
pentru textul : profetul I decu siguranţă yester, este un text pus în grabă. îl voi modifica. mulţumesc pentru interes.
pentru textul : din cuvintele pe care nu le găsesc III deMulţumesc pentru opinie, ca şi pentru postarea copertei.
pentru textul : Treptele visului şi strategiile scrisului depeniţa este pentru EVENIMENT! în loc de şampanie şi pişcoturi. am zis!
pentru textul : Virtualia 13 - ediţia ta norocoasă deAdrian, am aceeași senzație de spărtură aici, și nici măcar nu-s cioburile aceluiași vas. Am un feeling că faci niște experimente, dar te mai urmăresc până să fiu sigură. De aceea nici nu voi atrage atenția ce mi-a plăcut aici și ce nu, consider că ar trebui să reiei cap-coadă. Mai mult decât atât, te voi ruga din nou să fii atent la diacritice: se spune "caldarîm" (sau cu "â", dar văd că te-ai oprit parcă mai mult la "î", asta e alegerea ta, dar ramâi la ea măcar), "sfîrșeală", iar în alte părți pur și simplu nu le-ai mai folosit... Sper ca de data aceasta să aibă ecou rugămintea mea... e obositor ochiului.
pentru textul : Corb Orb deCred ca ti-a reusit mult mai bine "starea" din a doua jumatate a poemului decat "miscarea" din cea dintai. Inca o data o reusita pe planul realului proiectat in suprarealism (daca imi e ingaduita o asemenea sintagma). In acest poem regasesc si tropii familiari ai poeziei asa cum o percep eu acum. Placut, Andu
pentru textul : wo bist du deparerea mea este ca exista idei geniale in mintea si cuvintele unui copil si chiar in discutia cu un copil. dar a le reda "mot a mot" mi se pare ceva nefericit din perspectiva poetica. adica, dupa parerea mea, nu inteleg de ce autorul continua sa foloseasca apendicele astea total inutile dupa parerea mea precum "Mami", "fetita mea", etc. de asemeni repetarea, si chiar folosirea lui "pe care" e mai mult decit deranjanta. textul de fata este slab si "didactic" dar este si caraghios pe alaturi pentru ca are la un moment dat afabilitatea limbajului de "Mami" si apoi profunzimea filozofica a lui "nici un suflet nu poate sa o stearga" sau "daca inima ta nu are, printre altele, un scop". deci, asa cum am spus si mai sus, discutia cu un copil poate fi o mina de aur pentru un poet (desi nu intotdeauna) dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa prelucrezi... minereul.
pentru textul : O depărtare deCred că aveţi dreptate cu cele două versuri. Voi renunţa la ele.
pentru textul : poem pentru tine, Elena deMulţumesc pentru vizită
Cu respect, Cezar
domnule manolescu, ce e de neinteles aici? nu fluturii schelalaie se rotesc balesc. :) etc. ma rog, este opinia dumneavoastra, dar cred ca v-ati grabit in receptare.
pentru textul : strada cu fluturi deapreciez starea ta de interes. nu inteleg rostul precizării. iar daca zanganitul de suliti iti stirneste neuronii e bine. daca as alege sa fiu ironic as putea spune ca e bine ca are ceva de stirnit. dar nu aleg sa fiu ironic. am vazut oameni care pling din cauza asta.
pentru textul : Devorah debuna ziua. iti spun eu. te simti mai bine acum? chestia cu arena e khewl. chestia cu cele trei teste e obsolete.
parera ta este ca poezia este reportaj. parerea mea este ca nu. adica desi poate sa sugereze ideea de reportaj nu se opreste acolo. (la urma urmei poate iliada o fi fost si asa ceva - adica reportaj). dar daca nu reuseste intr-un sens inefabil sa treaca de asta nu este poezie. tocmai de aceea in agentiile de stiri exista reporteri si nu poeti. dar asta e o alta poveste. nu am inteles ce cauta textul lui mircea ivanescu aici. scuza-ma, eu sint un om mai simplu. pricep mai greu.
"Dupa cum vezi parerile sunt multe si lumea este plina de intamplari." -- intrebarea mea este daca am voie sa casc de plictiseala la afirmatia asta.
"Nu de alta, dar am o parere destul de scurt conturata despre cititor si libertatile lui de re-creatie a textului." -- deci tu ai prejudecati si ma inviti pe mine sa bag capul sub ghilotina. doar asa de amorul artei sau cine stie,... de amorul tau. hai sa fim seriosi. daca esti curioasa se vede, se simte. nu se spune. tu astepti cu nerabdare sa tragi funia ghilotinei. si asta e khewl. dar e din alt film. iar acolo eu nu mor neaparat in bratele tale. de poet(a).
deci, trip 3 e interesanta. de ce nu o postezi? de ce o "irosesti" prin comentarii? cu cititori nevrednici ca mine?
Eu nu înţeleg, Raluca, de când şi până unde eşti tu îndreptăţită să intri prin subsolurile textelor, urechind oameni... Crezi că eşti un monument de moralitate? Ori unul de autoritate literară, barem? Sau ai impresia că trei cuvinte pe text scuză faptul că, iniţial, ai intrat ca să trimiţi la colţ useri?
Te rog, cred că a şasea oară, să te abţii de la astfel de practici!
pentru textul : Mişu forever deRemarc 2 expresii inedita, dupa cultura mea generala in poezie. Ghici care? :)
pentru textul : imaginar deRimă interioară - tată/iată
pentru textul : Portret rămas acasă deCuvântul odată nu cred că e necesar.
Greșit/corect:
tintură/tinctură
suspicii/suspiciuni
Nu mi se pare inspirată, ba chiar puerilă, folosirea titlului "Divina Comedie" ca pe o sintagmă oarecare, divina comedie, (adjectiv, cu rol de epitet, care precede substantivul).
Dacă tot s-a optat pentru scrierea substantivelor proprii cu majusculă, ar trebui scris în aceeași manieră și calea lactee/Calea Lactee.
Virgulele și punctele sunt puse uneori total aiurea, alteori lipsesc.
Mi-a plăcut titlul. Promitea mult.
Aș vrea să le considerați pe toate acestea o mână de ajutor.
mulțumesc Alina, m-ai pus pe gînduri cu coperta de carte, dar poate că e o idee. pentru mine acel verde și albastru este foarte vitriolic sau cel puțin ostil
pentru textul : exaust deIalin, multumesc pentru penita, m-ai surprins, recunosc! Penultima strofa nu e fortata, "a venit", pur si simplu...si am lasat-o rostirii ei firesti. "As pastra doar versul "îi voi deschide cu buzele pumnul".", spui...ei bine, mie asta mi s-ar parea fortat. "vesmant alb" - da, ai dreptate, e un mare stereoptip. atat de mare, incat aproape capata valente sacre...nu? :)
pentru textul : paradisul celui de-al cincilea regn dedar ca sa nu par superficial aici vorbesc despre ipostazele poeziei pentru mine!
pentru textul : Ce este sau ce ar trebui să fie poezia? de„să fie ora două fix dimineața”... Sună anapoda.
„Niște amici care trebuia să vină” ... În ce limbă este scrisă propoziția asta?
„Niște amici care trebuia să vină pe la tine și încă vreo câteva cucoane pe care nu le-am suportat niciodată.”... unde este predicatul în propoziția/fraza asta?
„uitai să-mi dai de covrig”... expresie agramată sau neglijentă
Eu zic să corectezi textul și să nu mai publici neglijent. Data viitoare voi fi nevoit să îl trimit în șantier fără explicații.
pentru textul : imagini de lipit pe torpedou deEla, comparația ta îmi face cinste, dar eu mă descurc deocamdată doar pe mici dimensiuni, nu știu dacă aș rezista la tensiune atât de multă acumulată pe distanțe mai mari. Dar și încurajarea ta e bine primită, mai ales că, repet, nu s-a vrut decât un exercițiu al unei proze pe care mi-am refuzat-o în ultimul timp. Și da, între două tăieturi, it's all about being alive.
pentru textul : Respiro deDeja sunt curioasa. De ce ati scris asa putin? Totusi e prea putin.
pentru textul : cercul - episod pilot deAm remarcat cum i-se pune nodul in gat personajului: cosm...cosmar. Cred ca este inchis in turnul Londrei, este intors in istorie.
Mi-se pare mult mai ceruta proza decat poezia. Chiar imi da sentimentul unui lucru. Poemele parca ar fi sublucruri.
Am luat notă - chiar am aruncat un click peste articolul d-voastră (Iarna Românească) şi eseul Getei Truică. Va felicit pentru că promovaţi tineri promiţători, aşa ca Raluca.
pentru textul : Revista LITERE, nr. 2 (143), februarie 2012 dePagini