Sunt deosebite și aceste texte derivate din poezia waka. Waka e specifică doar Perioadei Asuka sau include și Perioada Nara? Metrica subgenului are formele sale privilegiate și dau o altfel de aureolă lirică. Ce poți să ne spui despre formele bussokusekika, sedoka și katauta?
Felicitari, Alina! Iata ce trebuie neamului nostru: perseverenta, incredere in fortele proprii si viziune. Ma bucur ca Virtualia merge mai departe. Felicitarile mele!
ai un ochi bine antrenat si neafectat de multele zonei voastre ninsori, Sancho! am sa mai trec peste poem sa mai cioplesc ce se poate, dar nu-ti promit repeziciune. multam de popas, precum si de fluieratul asta fugar...
Desigur, iei si ramai in nuantele tale. Mai jos vorbeam doar de oranjul solar. De aceea am spus despre o gradina oranj, insorita, luminoasa, ca in legendele cu cele 3 portocale, legendele nasterilor.
iata cum cineva a reusit sa ma faca sa rid astazi. cineva care nu a auzit de chestia aia de-i zice eu poetic. si care nu are evident nici o legatura cu „poetul din mine” din acest text.
Virgil, sunt convins că ți-ai fi dorit mai mult, la fel și Alina. Dar trăim totuși într-o țară pe care sper că nu ai uitat-o. Acestea au fost resursele - conexiunile, iar pentru asta nu este nimeni de condamnat, cred eu! A ieșit un cenaclu reușit!
desi observ ca textul este o dedicatie (poate ar fi trebuit incadrat altundeva) intervin pentru a-ti sugera rescrierea lui. sunt cateva idei care merita.
Alma draga, personal nu am ajuns decit in Jersey, preocupata fiind de italia pentru care am o deschidere spirituala aparte cu cit verii mei sint pe acolo si nu am ajuns inca la ei.... ceea ce nu imi place sincer in acest jurnal este tocmai aceasta precaritate existentiala, aceasta saracie ostentativa a noastra a romanilor pe care tinem sa o subliniem deseori...un jurnal eu il vad altfel nicidecum umplut cu cifre, sau sint demodata. sa nu intelegi gresit. calatoriile au ceva special in ele. as vrea sa vorbim intr-o zi despre "calatorii'...despre perceptia fiecareia... o sa astept si restul si atunci poate voi avea o concluzie. deocamdata e doar o iluzie.
Potrivit opiniei fizicianului W.O. Schumann , planeta noastră se manifestă ca un circuit-magnetic, avînd un puls al ei, asemănător organismelor vii. Rezonanța Schumann, sau pulsul Terrei cum a mai fost numit, a fost vreme de milenii, stabil. Recent oamenii de știință au evidențiat o augumentare, o accelerare a acetuia, care, în mod paradoxal ar duce la schimbarea calității timpului. Ziua în acest plan, nemaiavînd 24 de ore ci 16. Nu este vorba de un proces cronologic, ci de unul infra-material, profund, al materiei vii. Se estimează ca procesul va continua, ajungînd prin anul 2012 după unii, la zero, practic, la un re-start temporal - energetic. Nu va fi vorba de un sfîrșit real al Lumii spun aceiași, ci de schimbări calitative mai greu de imaginat chiar și în zilele noastre. Tocmai acest fenomen este descris de vechii mayași în Popol Vuh, astronomii lor localizînd cu precizie trecerea "de la a cincea Lume la cea de a Șasea". Dacă abordăm lucrurile din acest punct de vedere, s-ar părea că filmul lui Mel Gibson este o creație preventivă.
E fascinantă această saga a satului, a oamenilor cândva cunoscuți, întâlniți. Nu numai calitatea de narator o evidențiez în textul prezentat dar și memoria intactă a detaliilor ca într-o pictură naivă de Petru Mihuț ("Marșul nuntașilor" din Hălmagiu de ex.) sau de Valeria Tofan ( "Obiceiuri din Moldova"). Remarcabilă este și forma structurală a prozei pe care o dezvolți. Ai un condei autentic pentru care nu pot decât să te felicit!
... bănuiesc cu umilință că acest poem a fost gândit în franceză. Însă calitatea traducerii mă determină să observ fluxul- refluxul acestei chei: "acolo unde realitatea nu are nimic real". Păstrarea unui "presupus vis" ilustrează anterioara afirmație. Am îndrăgit sintagma:"acolo unde timpul e lentoare". Legătura acesteia intrinsecă de titlu mi-a dat curajul de a spune că: lentoarea e ireală. În jurul nostru e orice, numai lentoare nu. Pornind de aici, bat câmpii mai frumos, poate, afirmând că timpul este acel "nimic real". Bref: realitatea nu are timp! "Acum" nu exisă!( Sau: dupe cum s-a afirmat: visul e o realitate fără nik real.) Îmi place poemul! cu sympatheia, Paul
Voiam să precizez în comentul anterior că textul e o „fabulă” fără morală explicită în versurile finale, însă această morală se subînțelege foarte ușor. Desigur, morala care se desprinde nu este totuna cu moralitatea/imoralitatea personajului satirizat.
Se simte că textul e o „dedicație” cu năduf pentru o persoană ale cărei conduite le condamni, și care, în poem, devine un personaj încadrat într-o tipologie anume. Deci, ți-a ieșit foarte bine. Mulțumesc de precizarea referitoare la simbolistica șarpelui la alte popoare. Îmi scăpase.
De acord cu diferențierea între „inteligent” și „înțelept”.
Mi-am amintit că au și creștinii o referire la „înțelepciunea șarpelui” - „Fiţi înţelepţi ca şerpii şi blânzi ca porumbeii”(Matei 10,16). Inițial m-am gândit la sensul de viclenie, dar cred că se referă la „înțelepciunea” de a-și feri capul de eventuale corpuri care l-ar putea zdrobi. Desigur, aici putem vorbi de sitemul propriu de autopărare, dar discuția s-ar prelungi nepermis de mult îndepărtându-se de textul de mai sus.
E unul din textele tale care mi-a plăcut cel mai mult. Mai citesc.
Virgil - Inteleg pe cei care iti spun "multumesc" la sfarsitul nei fraze care nu are nimic in comun cu acest cuvant. Si nu numai atat, dar nu e locul. Da, nu am inteles exact regulile. Insa e vina mea pentru ca nu m-am aplecat mai concentrat ochii asupra lor. Nu fac parte dintre oamenii care "inteleg" unele lucuri doar pentru a-si pasta ei fundul in mai multe barci. Din acest motiv mi-am facut mea culpa. Solomon - Ma las inselat oricum. Si eu ma bucur de bucuria pe care ti-o aduc, fara voie insa :). Astept cronica si astept sa aflu cine esti :).
Draga Tincuta, te rog sa incerci sa faci comentarii asupra textelor, ferindu-te sa te folosesti de ironie. Nu se supara nimeni daca faci un comentariu negativ asupra unui text, ba chiar exigenta este incurajata, atat asupra propriilor texte, cat si in comentariile asupra altor texte. Numai ca nu vad in ce masura se apropie de un comentariu adecvat unui spatiu literar informatia ca tu bei ceai de musetel, mai ales pentru ca este facut in Romania (ai ceva impotriva produselor din alte tari? e dreptul tau, dar nu e locul potrivit sa sugerezi ca acesta ar fi un merit) sau ca tu personal te-ai saturat de "yerba mate". Atata vreme cat nu te-ai aplecat asupra respectivelor texte si nu ai facut comentariile de rigoare in care sa arati, eventual, in ce masura tema respectiva este prea uzata, consider ca orice aluzie de acest fel este cel putin neinformata. Asa ca, draga mea, daca arunci o piatra, nu te astepta neaparat sa primesti flori inapoi. Desi poate unii dintre noi, editorii, ne-am dori asta, pentru ca nu ar mai fi nevoie sa intervenim, e poate uneori prea mult sa ceri unor oameni pe care tu ii ironizezi gratuit sa nu iti raspunda. Sper sa nu fi inteles nimeni gresit interventia mea, si sa incercam cu totii sa folosim hermeneia potrivit scopului sau.
fiincă ești nehotărît... ba site de literatură, ba atelier (am întîlnit termenul ăsta prin commuri de-ale tale pe-aici... acum nu excud oareșce pitici de-ai tăi aduși de pe alt site). mie nu mi-e tare clar ce dorești tu să se dezbată. pînă la urmă e cum ai fi vrut să ridici o problemă și ai uitat-o undeva pe la jumătate - asta fiindcă ai vazut un gard pe care.... vezi mai jos ce și cum! fiindcă... bukovski e pe (aproape) toate gardurile! nu am o problemă cu el sau cu ale lui scrieri, dar mie mi s-a cam acrit! fiindcă, andule, nu puteam să te las așa certat cu moș ene!
Alma, mulțumesc de trecere și atenționare. ai dreptate. nu am înțeles întrebarea ta. de altfel, nu prea mă pricep să dau răspunsuri, uneori chiar le evit... le trec pe "fila liberă". Madim
Paule,
Îmi vine greu să combat tecuciul literar din toate punctele de vedere așa că mă declar învins și așa cum zici tu. Poate într-o zi tecuciul se va ridica din propria lui țărână și va arăta întâi țării și apoi lumii că reprezintă ceva prin glasul unui bard care poate vei fi chiar tu.
Te las în pace acum definitiv, pentru că nu mai pot, dintre toate muncile silnice, și am prestat câteva făcând pe bunul samaritean aiurea în tramvai, pe departe cea mai grea este să vorbesc cu un prost care nu e prost destul dacă nu e și fudul.
Cristina, mulţumesc pentru impresii. Sugestia ta nu-i rea, dar poemul trebuie reconstruit din temelie dacă schimbi timpurile.
Te felicit şi eu la rându-mi pentru că ai descoperit cheia din final. Asta da atenţie. Şi nu numai...:)
Îmi pare rău că ţi-am creat falsa impresie că aş fi irascibil dacă mi se fac observaţii întemeiate. Te asigur că primesc întotdeauna cu atenţie şi respect orice observaţie onestă şi interesantă.
Mă întreb dacă nu cumva acel "foarte roșii" nu este puțin exagerat. Imediat mai jos e " foarte repede" (e doar la modă, va trece). Versul "nu i-am dat hrană suficientă" e perimat. E ceva praf aici, poate de "pe dulap", iar Lygia nu vine cu ceva nou. Dar nu e de rău. Ultima strofă are aripile deschise.
Ceva, ceva mai bine stăpânită "tehnica scurtă", dar mai trebuie lucrat.
Aş vrea să atrag atenţia asupra virgulelor care închid conjuncţia "însă", pentru că le văd mai mereu, la mai toţi: când conjuncţia se află în interiorul propoziţiei, deci nu la margini, nu se pun virgule. Cel puţin, nu se recomandă.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Sunt deosebite și aceste texte derivate din poezia waka. Waka e specifică doar Perioadei Asuka sau include și Perioada Nara? Metrica subgenului are formele sale privilegiate și dau o altfel de aureolă lirică. Ce poți să ne spui despre formele bussokusekika, sedoka și katauta?
pentru textul : 生きろ - (Ikiro! - Trăiește!) deFelicitari, Alina! Iata ce trebuie neamului nostru: perseverenta, incredere in fortele proprii si viziune. Ma bucur ca Virtualia merge mai departe. Felicitarile mele!
pentru textul : Cenaclul Virtualia Iași - la ediția a XI-a demulțumesc Ioana. opiniile și aprecierile tale sînt importante pentru mine.
pentru textul : fecioare neseduse și neabandonate deVirgil, Ottilia, va multumesc. Scriu mai rar. Nu mîna e de vină, ci computerul. Mi-a murit. E si asta o ironie ...a soartei.
pentru textul : toamnă deai un ochi bine antrenat si neafectat de multele zonei voastre ninsori, Sancho! am sa mai trec peste poem sa mai cioplesc ce se poate, dar nu-ti promit repeziciune. multam de popas, precum si de fluieratul asta fugar...
pentru textul : cumpănă deMa bucur ca ma citesti! Iti voi urma sfatul. Toate cele bune!
pentru textul : John Doe deDesigur, iei si ramai in nuantele tale. Mai jos vorbeam doar de oranjul solar. De aceea am spus despre o gradina oranj, insorita, luminoasa, ca in legendele cu cele 3 portocale, legendele nasterilor.
pentru textul : compendiu despre grădini deiata cum cineva a reusit sa ma faca sa rid astazi. cineva care nu a auzit de chestia aia de-i zice eu poetic. si care nu are evident nici o legatura cu „poetul din mine” din acest text.
oricum, merci pentru observatii
pentru textul : să nu căutați poetul din mine deVirgil, sunt convins că ți-ai fi dorit mai mult, la fel și Alina. Dar trăim totuși într-o țară pe care sper că nu ai uitat-o. Acestea au fost resursele - conexiunile, iar pentru asta nu este nimeni de condamnat, cred eu! A ieșit un cenaclu reușit!
pentru textul : Virtualia XIII - mulţumiri, mirări şi poezie la Iaşi dedesi observ ca textul este o dedicatie (poate ar fi trebuit incadrat altundeva) intervin pentru a-ti sugera rescrierea lui. sunt cateva idei care merita.
pentru textul : Cunosc, deci pot iubi. Iubesc, deci pot cunoaște. Hm! deAlma draga, personal nu am ajuns decit in Jersey, preocupata fiind de italia pentru care am o deschidere spirituala aparte cu cit verii mei sint pe acolo si nu am ajuns inca la ei.... ceea ce nu imi place sincer in acest jurnal este tocmai aceasta precaritate existentiala, aceasta saracie ostentativa a noastra a romanilor pe care tinem sa o subliniem deseori...un jurnal eu il vad altfel nicidecum umplut cu cifre, sau sint demodata. sa nu intelegi gresit. calatoriile au ceva special in ele. as vrea sa vorbim intr-o zi despre "calatorii'...despre perceptia fiecareia... o sa astept si restul si atunci poate voi avea o concluzie. deocamdata e doar o iluzie.
pentru textul : Jurnal de UK. Începutul deeu ma bucur!
pentru textul : Clătite pe centru și alte amănunte nesemnificative depe cand? asa...o data aproximativa? sau una certa?
Potrivit opiniei fizicianului W.O. Schumann , planeta noastră se manifestă ca un circuit-magnetic, avînd un puls al ei, asemănător organismelor vii. Rezonanța Schumann, sau pulsul Terrei cum a mai fost numit, a fost vreme de milenii, stabil. Recent oamenii de știință au evidențiat o augumentare, o accelerare a acetuia, care, în mod paradoxal ar duce la schimbarea calității timpului. Ziua în acest plan, nemaiavînd 24 de ore ci 16. Nu este vorba de un proces cronologic, ci de unul infra-material, profund, al materiei vii. Se estimează ca procesul va continua, ajungînd prin anul 2012 după unii, la zero, practic, la un re-start temporal - energetic. Nu va fi vorba de un sfîrșit real al Lumii spun aceiași, ci de schimbări calitative mai greu de imaginat chiar și în zilele noastre. Tocmai acest fenomen este descris de vechii mayași în Popol Vuh, astronomii lor localizînd cu precizie trecerea "de la a cincea Lume la cea de a Șasea". Dacă abordăm lucrurile din acest punct de vedere, s-ar părea că filmul lui Mel Gibson este o creație preventivă.
pentru textul : apocalypto deE fascinantă această saga a satului, a oamenilor cândva cunoscuți, întâlniți. Nu numai calitatea de narator o evidențiez în textul prezentat dar și memoria intactă a detaliilor ca într-o pictură naivă de Petru Mihuț ("Marșul nuntașilor" din Hălmagiu de ex.) sau de Valeria Tofan ( "Obiceiuri din Moldova"). Remarcabilă este și forma structurală a prozei pe care o dezvolți. Ai un condei autentic pentru care nu pot decât să te felicit!
pentru textul : Idilă rurală și Alzheimer de... bănuiesc cu umilință că acest poem a fost gândit în franceză. Însă calitatea traducerii mă determină să observ fluxul- refluxul acestei chei: "acolo unde realitatea nu are nimic real". Păstrarea unui "presupus vis" ilustrează anterioara afirmație. Am îndrăgit sintagma:"acolo unde timpul e lentoare". Legătura acesteia intrinsecă de titlu mi-a dat curajul de a spune că: lentoarea e ireală. În jurul nostru e orice, numai lentoare nu. Pornind de aici, bat câmpii mai frumos, poate, afirmând că timpul este acel "nimic real". Bref: realitatea nu are timp! "Acum" nu exisă!( Sau: dupe cum s-a afirmat: visul e o realitate fără nik real.) Îmi place poemul! cu sympatheia, Paul
pentru textul : Acolo unde realitatea nu are nimic real deVoiam să precizez în comentul anterior că textul e o „fabulă” fără morală explicită în versurile finale, însă această morală se subînțelege foarte ușor. Desigur, morala care se desprinde nu este totuna cu moralitatea/imoralitatea personajului satirizat.
Se simte că textul e o „dedicație” cu năduf pentru o persoană ale cărei conduite le condamni, și care, în poem, devine un personaj încadrat într-o tipologie anume. Deci, ți-a ieșit foarte bine. Mulțumesc de precizarea referitoare la simbolistica șarpelui la alte popoare. Îmi scăpase.
De acord cu diferențierea între „inteligent” și „înțelept”.
Mi-am amintit că au și creștinii o referire la „înțelepciunea șarpelui” - „Fiţi înţelepţi ca şerpii şi blânzi ca porumbeii”(Matei 10,16). Inițial m-am gândit la sensul de viclenie, dar cred că se referă la „înțelepciunea” de a-și feri capul de eventuale corpuri care l-ar putea zdrobi. Desigur, aici putem vorbi de sitemul propriu de autopărare, dar discuția s-ar prelungi nepermis de mult îndepărtându-se de textul de mai sus.
pentru textul : Târâtoarea şi târâtura sau şarpele cu două capete deE unul din textele tale care mi-a plăcut cel mai mult. Mai citesc.
Virgil - Inteleg pe cei care iti spun "multumesc" la sfarsitul nei fraze care nu are nimic in comun cu acest cuvant. Si nu numai atat, dar nu e locul. Da, nu am inteles exact regulile. Insa e vina mea pentru ca nu m-am aplecat mai concentrat ochii asupra lor. Nu fac parte dintre oamenii care "inteleg" unele lucuri doar pentru a-si pasta ei fundul in mai multe barci. Din acest motiv mi-am facut mea culpa. Solomon - Ma las inselat oricum. Si eu ma bucur de bucuria pe care ti-o aduc, fara voie insa :). Astept cronica si astept sa aflu cine esti :).
pentru textul : nu uitați maioneza deDraga Tincuta, te rog sa incerci sa faci comentarii asupra textelor, ferindu-te sa te folosesti de ironie. Nu se supara nimeni daca faci un comentariu negativ asupra unui text, ba chiar exigenta este incurajata, atat asupra propriilor texte, cat si in comentariile asupra altor texte. Numai ca nu vad in ce masura se apropie de un comentariu adecvat unui spatiu literar informatia ca tu bei ceai de musetel, mai ales pentru ca este facut in Romania (ai ceva impotriva produselor din alte tari? e dreptul tau, dar nu e locul potrivit sa sugerezi ca acesta ar fi un merit) sau ca tu personal te-ai saturat de "yerba mate". Atata vreme cat nu te-ai aplecat asupra respectivelor texte si nu ai facut comentariile de rigoare in care sa arati, eventual, in ce masura tema respectiva este prea uzata, consider ca orice aluzie de acest fel este cel putin neinformata. Asa ca, draga mea, daca arunci o piatra, nu te astepta neaparat sa primesti flori inapoi. Desi poate unii dintre noi, editorii, ne-am dori asta, pentru ca nu ar mai fi nevoie sa intervenim, e poate uneori prea mult sa ceri unor oameni pe care tu ii ironizezi gratuit sa nu iti raspunda. Sper sa nu fi inteles nimeni gresit interventia mea, si sa incercam cu totii sa folosim hermeneia potrivit scopului sau.
pentru textul : Tetley defiincă ești nehotărît... ba site de literatură, ba atelier (am întîlnit termenul ăsta prin commuri de-ale tale pe-aici... acum nu excud oareșce pitici de-ai tăi aduși de pe alt site). mie nu mi-e tare clar ce dorești tu să se dezbată. pînă la urmă e cum ai fi vrut să ridici o problemă și ai uitat-o undeva pe la jumătate - asta fiindcă ai vazut un gard pe care.... vezi mai jos ce și cum! fiindcă... bukovski e pe (aproape) toate gardurile! nu am o problemă cu el sau cu ale lui scrieri, dar mie mi s-a cam acrit! fiindcă, andule, nu puteam să te las așa certat cu moș ene!
pentru textul : some rule rules some rules deO scriere matură prin amănunte, cu porţi de intrare pentru un subiect insuficient exploatat.
pentru textul : Fragment fără consecinţe deÎți mulțumesc de trecere și pentru apreciere. Te mai aștept Cu drag Djamal
pentru textul : Haiku deAlma, mulțumesc de trecere și atenționare. ai dreptate. nu am înțeles întrebarea ta. de altfel, nu prea mă pricep să dau răspunsuri, uneori chiar le evit... le trec pe "fila liberă". Madim
pentru textul : Despre suflet deAranca, Lucian, mulțumesc de trecere! Nu e una din poeziile mele cele mai bune. Se intampla si la case mai mari.
pentru textul : Reificare deun fel de a scrie de parcă ascult bb king sau van morrison. trebuie sa ai o stare pentru a citi acest poem. oricum, felicitari!
pentru textul : Despachetez, împachetez valiza deDeci se poate. Un text frumos, nostalgic, plin de emoție și fără greșeli. Bun.
pentru textul : bicicleta deInteresul unui text este de a fi prezentat perfect din toate punctele de vedere. Mulțumesc.
pentru textul : Wittgenstein și Jocurile de limbaj dePaule,
pentru textul : doar urme de cauciuc pe asfalt deÎmi vine greu să combat tecuciul literar din toate punctele de vedere așa că mă declar învins și așa cum zici tu. Poate într-o zi tecuciul se va ridica din propria lui țărână și va arăta întâi țării și apoi lumii că reprezintă ceva prin glasul unui bard care poate vei fi chiar tu.
Te las în pace acum definitiv, pentru că nu mai pot, dintre toate muncile silnice, și am prestat câteva făcând pe bunul samaritean aiurea în tramvai, pe departe cea mai grea este să vorbesc cu un prost care nu e prost destul dacă nu e și fudul.
Cristina, mulţumesc pentru impresii. Sugestia ta nu-i rea, dar poemul trebuie reconstruit din temelie dacă schimbi timpurile.
Te felicit şi eu la rându-mi pentru că ai descoperit cheia din final. Asta da atenţie. Şi nu numai...:)
Îmi pare rău că ţi-am creat falsa impresie că aş fi irascibil dacă mi se fac observaţii întemeiate. Te asigur că primesc întotdeauna cu atenţie şi respect orice observaţie onestă şi interesantă.
Cu stimă
pentru textul : angelo-mahie deMă întreb dacă nu cumva acel "foarte roșii" nu este puțin exagerat. Imediat mai jos e " foarte repede" (e doar la modă, va trece). Versul "nu i-am dat hrană suficientă" e perimat. E ceva praf aici, poate de "pe dulap", iar Lygia nu vine cu ceva nou. Dar nu e de rău. Ultima strofă are aripile deschise.
pentru textul : centrul lumei deCeva, ceva mai bine stăpânită "tehnica scurtă", dar mai trebuie lucrat.
pentru textul : croaziera deAş vrea să atrag atenţia asupra virgulelor care închid conjuncţia "însă", pentru că le văd mai mereu, la mai toţi: când conjuncţia se află în interiorul propoziţiei, deci nu la margini, nu se pun virgule. Cel puţin, nu se recomandă.
Pagini