pun pariu că și juri cu mâna pe el...

in afara unor epitete si metafore pe care eu le-as revizui, ma bucura sa te regasesc si altfel.

Avertisment pentru ce? pentru faptul că nu sunt de acord cu decizia pe care o iai? Să fim serioși... te-am rugat să-mi aduci în subsol o manea corespondentă cu textul de mai sus și n-ai făcut treaba asta. Deocamdată, în afară de faptul că ai pus lupa pe niște biete puncte și virgule, n-ai făcut nimic. Argumentele tale nu stau în picioare.
Am dat copy paste pe un alt text ca să-ți demonstrez că există și texte cu mult mai proaste decât al meu pe prima pagină și că nu-ți faci datoria de editor, decât selectiv, cu anumite persoane și treaba asta se vede de la o poștă. Eugen.

dar una nu o exclude pe cealalata. graba si atentia nu se exclud. se onoreaza.
oki. ai dreptul sa nu ai tema. cine ce-are-a zice?! eu sar pana mai sus de guler si imi trag un barbierit cu briciul lui occham; o sa ma usture de la spice? si uite ca nu m-am tinut de cuvant. rusine
c u printre valurele daca nu apuci sa ma mai prinzi prin lan:)

din păcate textul este slab și îi lipsesc și diacriticele. Îți recomand să nu postezi mai mult de un text pe zi.

Mai taie din el, ca te repeti prin unele locuri. Finalul e ratat. Poti renunta la ultimele doua randuri. Pe alocuri, stangacii, cred ca ti-e teama sa tai din text, dupa ce il scrii. Ca asa, Diogene :) - vezi mai jos si nu te supara, frate: în lumea asta fiecare cu dumnezeul lui oamenii își aruncă undița în cer balta cu îngeri a nimănui își potrivesc timpul între ei o viață, spunem noi, e întotdeauna prea mult așteaptă ca bătrânul să înghită momeala. ne-am născut flămânzi. firul se întinde deasupra aceasta este prada cea mai mare îl vom împărți atât cât ajunge. acesta e piciorul, acesta e mâna, aceștia ii sunt ochii nici tu diogene n-ai fost pescar nici eu. din praștia noastră au zburat întotdeauna spre cer cele mai grele pietre. fericiți cei flămânzi toate s-au întors peste noi străine și mute. Desi am scris numai de rau, textul e chiar bun. Acum sa dau si penita, ti-a trebui la taiat balastul.

ei, așa grăit-a zarathustra: Nietzsche:)

Nu ai pentru ce. Imi face placere sa ajut membrii sensibili si cu bun simt de pe Hermeneia. Scrisul tau a evoluat foarte mult, ca o consecinta fireasca a lucrurilor pe care le traiesti.

poemului tău cu placere îi aduc laude. prima strofă, construită impecabil, pare, pentru mine, a fi cloputul ce anunță ritmul ineterior al următoareleor versuri, care se sprijină pe o construcție poetică impecabilă. în acest poem, se pare, stăpânești perfect tehnica pietrei din capul unghiului.

Se vede că nu m-ai înţeles. Nu am nimic cu tine, din contră te stimez şi îţi apreciez munca pe care o faci în favoarea tuturor. Altcineva m-a jignit într-o manieră ruşinoasă şi acest lucru nu pot să-l iert. Nu o să dau numele din respectul pe care vi l-am purtat şi-l voi purta mereu tuturor, inclusiv...
Reacţia mea a fost drept urmare a deciziei pe care ma luat-o, o explicaţie a retragerii mele.

Mulţumiri tuturor! Salutări de bine!

Saptamana trecuta inca un autor buzoian si-a tiparit scrierile. Intr-una din lucrari este chiar aceasta tema. Personajul dv. vine prometeic in mijlocul oamenilor cu focul intelepciunii salvarii prin iubire. Acolo, alt intelept venit <b>de acolo de unde intre bine si rau este o granita abia sesizabila, unde toleranta se impleteste cu intransigenta extrema, dragostea si ura sunt luciri ale aceluiasi brilliant...</b> si incearca sa-i invete pe oamenii care atinsesera perfectiunea prin iubire, ii invata sa ucida. <b> "Prea marea lor incredere in iubire ii pedepseste, se repeta chinul atator civilizatii distruse de dragostea nemasurata pentru armonie si rafinament, de tocirea instinctelor viguroase, o superevolutie reprezinta, ca ultima consecinta, o decadenta. Ganditi-va la urmarile lipsei de veghe, la gararea in palierul linistei increzatoare; ea insasi acumuleza, surprinzator, germenii unui dezastru viitor. Omenirea surprinsa de prea multa incredere in ea insasi. Surprinsa! Prin linistea si siguranta ei narcotizanta o pace senina ascunde pericole definitive. Existenta, spune Budha, trebuie condusa avand opinii rezultate dintr-o judecata justa – atunci te exprimi, actionezi si ai atitudini juste, creezi obisnuinte juste, slujesti o memorie justa si, mai ales, practici o contemplare justa. Mi se parea ca opinia lor despre viata despre viata suferea intrucat ignorasera mari segmente ale culturilor anterioare. Dezvoltasera o schilodita fateta iubirii! (...) actiunea e masura vietii, lupta si uciderea..." " toate castigurile lor, levitatia, telepatia, controlul biologicului in toate formele lui, precum si multe altele, orgoliul inflorit din acestea, sunt neindestulatoare pentru supravietuire, le mai trebuie ceva - spune acel personaj. Acum au nevoie de toata intelepciunea strabunilor lor, de la inceputuri, de cand au devenit ganditori traind in Hamangia, de atunci si pana astazi. Nu numai de arme au nevoie nefericitii, ci si de puterea de a se folosi de ele... impotriva oricaror reticente si impotriva oricui...."</b>

Saru'mana mult tuturor . Eu habar nu am avut, m-a anuntat Ioana pana sa intru aici sa vad. Felicitari Paul! Si Sebi, multumesc pentru postarea asta. Alma, Cristina, Adrian multumesc mult.

nu există remediu pentru virusul social şi tot din păcate, infecţia cuprinde omenirea. nu e nevoie să afirm, să dau copy-paste, să pun între ghilimele. este un text care are poezia lui. tristă şi adevărată. a momentului. iar Emilian ştie foarte bine să aducă în prim-plan gravitatea existenţială. jurnalul poetic al zilelor în care ne străduim să facem faţă atâtor lucruri şocante.

OK. Să punem cititorul la treabă, să lăsăm subînţelesul să lucreze. Am să modific cu sugestia voastră. Mulţam, lume!