Un poem prin excelenta postmodern. Un poem?... As zice ca ai mai multe poeme aici, Vladimir. Am remarcat si o mecanicitate a limbajului care m-a dus cu gandul la panzele suprarealiste. O imbinare tare bizara intre stilul cu care ne-ai invatat si ceva nou, postmodern.Nu stiu cat de mult au reusit cele doua stiluri sa se acupleze si in perceptia mea. Oricum e ceva nou... astept sa vad ce urmeaza. :)
grețurile matinale sînt un simptom caracteristic femeilor însărcinate. atît cît mă pricep eu. ce are asta cu textul de mai sus ramîne pentru mine o enigmă pe care probabil numai mădălina o înțelege. asta în cazul în care știe ea ceva ce nu ne-a spus încă.
în ce privește posibilitatea schimbării situației nici eu nu cred că 60 de texte proaste sînt o schimbare în bine. dar modul acesta de gîndire al mădălinei mi se pare îngust. din perspectiva mea situația trebuie privită cu optimism și bona fide. asta cu excepția cazului în care mădălina are darul profeției și cunosște cu certitudine viitorul. situație în care speranța devine un factor nul.
Păi, nu culeg poeții stelele, să le ofere iubitei? Nu taie lumina, ca o lamă de cuțit? Nu scârțâie luna, ca talpa de crep a pantofilor? Și câte altele... Nu mi-ai spus, însă, dacă ai găsit și ceva poezie în doina ce-am doinito Sofiei. Cu simpatie, P.S. Nu-l mai pomeni pe dl. sixtus, că iarăși trebuie să las totul baltă și să caut tămâia... =))
elena istrati si hialin va multumesc pentru gânduri si pentru atentionari! voiesc a va spune, insa, ca intentionat am combinat atmosfera suava a serii cu ironia unei parodii. am incercat sa zambesc abordand, adunand la un loc subiecte și fapte banale, triviale (greierul, cainele, pisica) și idei care te îndeamnă la meditație (paznicii, stele căzăptoare, ciocli, Dunărea)... poate că ar fi trebuit să scriu ca subtitlu acestui poem : EXPERIMENT. Poate!, zic. Voi rămâne să apreciați ce și cum. vă multumesc și va astept să reveniți la fel de obiectivi și sinceri.
nu merg impreuna cotofene, mierle, branduse...exclude pe viitor ac delatii (care tin, cred, mai mult de memorie si nu imaginatie). prefer o axare pe ideea textului. limbajul permite.
simțire poetică este din belșug la tine. și asta e bine. pentru că, ulterior, aceasta și cultura pe care o posezi te va ajuta mult. până una alta încearcă să scapi de truisme. sunt convins că orice sentiment, idee, stare poate fi redată cu acuratețe livrească. nu uita, ferește-te de truisme
Cailean, poți utiliza SPACE între paranteze pătrate, scris la începutul versului respectiv și de mai multe ori, până rezultă ceea ce dorești de reprezentat.
Asteptarea ...moarte n-are. La mine este invers (ca la tine). pana la 67 de ani am castigat destui bani ca sa-mi ajunga mult dupa 2012 cand no-i mai fi. si de atunci ma tin de poezie (cum se tine inca piersic de femei) ca sa nu cad/cada. ca dansa nu vrea neam sa se lipesca de mine e cu totul altceva. ceea ce iti doresc si tie. adica cum?! e treaba ta sa faci hermeneutica (contradictorie). succes. la bani, nu la poezie. ca asta fiind de genul tau mult mai rar se lipeste de. Na ca facui herme in locul tau. dar mai exista pana in 2012 oarece speranta (si pentru dansele). daca devin...nu ca nu e frumos moral estetic si etc.
OK, bănuiam că face parte dintr-o lucrare mai amplă, însă, aşa cum probabil ştiţi, pe net, textele se citesc, de cele mai multe ori, ca de sine stătătaore. Cu atât mai mult cu cât cititorul dă pentru prima dată de un fragment, chiar dacă acesta vine ca o continuare la altele. Bun. În cazul nostru, mă apuc să citesc. Citesc, citesc, autorul mă plimbă, mă plimbă, pentru a-mi spune că personajul îşi umblă în, pardon!, izmene. Cum ar trebui să reacţionez eu? Ar trebui să fiu entuziasmat? Ce anume din acest text are pretenţia să mă facă să citesc urmarea? Lipsa oricărei idei? N-aş prea crede asta.
Sfaturi sincere şi utile? Tăiaţi drastic din descrieri! (textul de mai sus are numai descriere). Dacă nu, alternaţi-le cu introspecţii al personajului, cu dialog, ca stil, ca expresie, ca ceva, cu ceva. Recitiţi textul! De câte ori ne spuneţi cum cade lumina, ce fel de lumină, de beznă, cât şi cum este lumina/bezna unui loc? Şi, mai ales, în ce stil? Unul neîngrijit, greoi, pe alcouri prea "peotic", pe alte alocuri, prozaic, cu redundanţe (citez "ferestrele blocurilor")... Revizuiţi punctuaţia. Dar, cel mai important, dacă doriţi să "prindeti" cititorii, veniţi cu o idee, în primul rând. Dacă ea este inedită şi bine expusă, cu atât mai bine. Cam atât.
trebuie să recunosc faptul că citesc, la o oră târzie din noapte, acest poem confesiune molcomă, sensibilă și plină de elemente nostalgice care trezesc în mine o duioșie pe care cred că Luminița a intenționat să o sublinieze. Există în trecutul nostru fapte mărunte ,dar din care este alcătuită viața. Amintirile ni le împrospătează și uneori ne regăsim în ele, dar printr-o miraculoasă conexiune ele trăiesc odată cu noi chiar dacă nu în același spațiu. tăiatul mămăligii cu ața, ciupercile tăvălite în sare pe plita încinsă, precum și neînțelesurile unor structuri existențiale ale celor dragi care au fost pentru noi și vor rămâne prin noi. Frumos poem, Luminița! Ultimul singur vers l-aș elimina pentru că "din inima lui bătută în cuie de iarbă" este un final puternic.
superb. Mi-a adus aminte de Oradea. Oradea are o tristete aparte. mai ales cind ploua. mai ales in februarie, cind e mult noroi si peretii aceia grosi ai caselor se string, se aduna in jurul propriei nefericiri reci, medieval-muncitoresti. nu putem fi decit atit de nefericiti decit cit am fost invatati sa fim. nimic mai mult.
Adriane, când scrii așa, mie îmi pari atât de obtuz încât legile geometriei se încruntă și te declară un zoombie. Și îți spun sincer că mă recunosc învins. Învins de tine, de poziția ta de putere și de obrăznicia ta teribilă caracteristică unei generații ne-educate cumsecuvine dar care se află la putere și căreia ar trebui să ne supunem.
Cum eu nu am nicidecum chef de așa ceva nu-mi rămâne decât să spun la revedere acestui site unde tu ești editor, site în care am crezut ani buni înainte ca tu să-ți faci poluțiile pe aici cum vrea mâna ta.
Iar ție Virgile îți doresc succes cu Hermeneia și te asigur că de mine nu vei mai auzi pe aici.
Andu, mai întâi să-ți zic bine-ai venit! Dacă versurile mele au puterea purificatoare a unui ocean cu smoală pentru un un drac ca tine mă bucur, înseamnă ceva! Eu te mai aștept, românește, conform tradiției. Cu sare. Paul, poate ai dreptate, am foarte mult de lucru pe textele mele. Mulțumesc pentru sinceritate. Seninătate, lumină...tuturor!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Un poem prin excelenta postmodern. Un poem?... As zice ca ai mai multe poeme aici, Vladimir. Am remarcat si o mecanicitate a limbajului care m-a dus cu gandul la panzele suprarealiste. O imbinare tare bizara intre stilul cu care ne-ai invatat si ceva nou, postmodern.Nu stiu cat de mult au reusit cele doua stiluri sa se acupleze si in perceptia mea. Oricum e ceva nou... astept sa vad ce urmeaza. :)
pentru textul : pasagera delelia, ce vrei tu sa spui aici? spune fara grija si cu ochii inchisi deasupra focurilor
pentru textul : VERSURI degrețurile matinale sînt un simptom caracteristic femeilor însărcinate. atît cît mă pricep eu. ce are asta cu textul de mai sus ramîne pentru mine o enigmă pe care probabil numai mădălina o înțelege. asta în cazul în care știe ea ceva ce nu ne-a spus încă.
pentru textul : despre Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” deîn ce privește posibilitatea schimbării situației nici eu nu cred că 60 de texte proaste sînt o schimbare în bine. dar modul acesta de gîndire al mădălinei mi se pare îngust. din perspectiva mea situația trebuie privită cu optimism și bona fide. asta cu excepția cazului în care mădălina are darul profeției și cunosște cu certitudine viitorul. situație în care speranța devine un factor nul.
Păi, nu culeg poeții stelele, să le ofere iubitei? Nu taie lumina, ca o lamă de cuțit? Nu scârțâie luna, ca talpa de crep a pantofilor? Și câte altele... Nu mi-ai spus, însă, dacă ai găsit și ceva poezie în doina ce-am doinito Sofiei. Cu simpatie, P.S. Nu-l mai pomeni pe dl. sixtus, că iarăși trebuie să las totul baltă și să caut tămâia... =))
pentru textul : doină pe potriva sorții demi a placut, insa textul, dupa mine, ar fi mult mai frumos fara versurile 2, 3 si 4. citeste l si tu asa si vezi. daca n am dreptate, imi dau palme
pentru textul : memento deBucuros, Silvia! Mulţumesc pentru atenţie!
pentru textul : Ca un drum tăiat alb peste câmp către gară deMignona, multam! Toate bune!
pentru textul : Sub soarele Perugiei deelena istrati si hialin va multumesc pentru gânduri si pentru atentionari! voiesc a va spune, insa, ca intentionat am combinat atmosfera suava a serii cu ironia unei parodii. am incercat sa zambesc abordand, adunand la un loc subiecte și fapte banale, triviale (greierul, cainele, pisica) și idei care te îndeamnă la meditație (paznicii, stele căzăptoare, ciocli, Dunărea)... poate că ar fi trebuit să scriu ca subtitlu acestui poem : EXPERIMENT. Poate!, zic. Voi rămâne să apreciați ce și cum. vă multumesc și va astept să reveniți la fel de obiectivi și sinceri.
pentru textul : Tablou înserat de vară denu merg impreuna cotofene, mierle, branduse...exclude pe viitor ac delatii (care tin, cred, mai mult de memorie si nu imaginatie). prefer o axare pe ideea textului. limbajul permite.
pentru textul : O altfel de noapte deam corectat link-ul cu noua ruta pentru corectitudine
pentru textul : feng shui în lucernă desimțire poetică este din belșug la tine. și asta e bine. pentru că, ulterior, aceasta și cultura pe care o posezi te va ajuta mult. până una alta încearcă să scapi de truisme. sunt convins că orice sentiment, idee, stare poate fi redată cu acuratețe livrească. nu uita, ferește-te de truisme
pentru textul : Există iubire! dede gheață se lasă asupra acestui text. Haideți, nu mă înjurați? Hihihi!
pentru textul : Povestiri de la Borta Rece deFelicitari Virgil Titarenco! Pentru perseverenta talent si daruire! Pentru site! Pentru ce va fi! Sarbatori fericite tuturor!
pentru textul : The State of Hermeneia deCailean, poți utiliza SPACE între paranteze pătrate, scris la începutul versului respectiv și de mai multe ori, până rezultă ceea ce dorești de reprezentat.
pentru textul : Despre pom deMulţumesc, sunt onorată, Marga! Ai surprins bine ideea textului, mă bucur!
pentru textul : iartă-mă, doamne, pentru tot ce puteam să nu văd şi am văzut deAsteptarea ...moarte n-are. La mine este invers (ca la tine). pana la 67 de ani am castigat destui bani ca sa-mi ajunga mult dupa 2012 cand no-i mai fi. si de atunci ma tin de poezie (cum se tine inca piersic de femei) ca sa nu cad/cada. ca dansa nu vrea neam sa se lipesca de mine e cu totul altceva. ceea ce iti doresc si tie. adica cum?! e treaba ta sa faci hermeneutica (contradictorie). succes. la bani, nu la poezie. ca asta fiind de genul tau mult mai rar se lipeste de. Na ca facui herme in locul tau. dar mai exista pana in 2012 oarece speranta (si pentru dansele). daca devin...nu ca nu e frumos moral estetic si etc.
pentru textul : Anul 2012 deCristina, multumesc pentru aprecieri si poezie infinita!
pentru textul : Andrei P. Velea - "Gimnastul fără plămâni" deOK, bănuiam că face parte dintr-o lucrare mai amplă, însă, aşa cum probabil ştiţi, pe net, textele se citesc, de cele mai multe ori, ca de sine stătătaore. Cu atât mai mult cu cât cititorul dă pentru prima dată de un fragment, chiar dacă acesta vine ca o continuare la altele. Bun. În cazul nostru, mă apuc să citesc. Citesc, citesc, autorul mă plimbă, mă plimbă, pentru a-mi spune că personajul îşi umblă în, pardon!, izmene. Cum ar trebui să reacţionez eu? Ar trebui să fiu entuziasmat? Ce anume din acest text are pretenţia să mă facă să citesc urmarea? Lipsa oricărei idei? N-aş prea crede asta.
Sfaturi sincere şi utile? Tăiaţi drastic din descrieri! (textul de mai sus are numai descriere). Dacă nu, alternaţi-le cu introspecţii al personajului, cu dialog, ca stil, ca expresie, ca ceva, cu ceva. Recitiţi textul! De câte ori ne spuneţi cum cade lumina, ce fel de lumină, de beznă, cât şi cum este lumina/bezna unui loc? Şi, mai ales, în ce stil? Unul neîngrijit, greoi, pe alcouri prea "peotic", pe alte alocuri, prozaic, cu redundanţe (citez "ferestrele blocurilor")... Revizuiţi punctuaţia. Dar, cel mai important, dacă doriţi să "prindeti" cititorii, veniţi cu o idee, în primul rând. Dacă ea este inedită şi bine expusă, cu atât mai bine. Cam atât.
pentru textul : Spre periferie deşti sau ştii? just askin'
pentru textul : afterlove. invincible to everyone deinteresantă abundenţa asta de nervi aici.
prefer strofa I. restul se cam mărunţeşte
Adrian, singuratatea ar putea deveni astfel absurda. Multumesc pentru continuarea starii. Virgil, ma bucur ca spui asta. Am renuntat la acel cuvant.
pentru textul : somn de* * * * *
pentru textul : michelangelo şi elia-clodia deFrumos!
trebuie să recunosc faptul că citesc, la o oră târzie din noapte, acest poem confesiune molcomă, sensibilă și plină de elemente nostalgice care trezesc în mine o duioșie pe care cred că Luminița a intenționat să o sublinieze. Există în trecutul nostru fapte mărunte ,dar din care este alcătuită viața. Amintirile ni le împrospătează și uneori ne regăsim în ele, dar printr-o miraculoasă conexiune ele trăiesc odată cu noi chiar dacă nu în același spațiu. tăiatul mămăligii cu ața, ciupercile tăvălite în sare pe plita încinsă, precum și neînțelesurile unor structuri existențiale ale celor dragi care au fost pentru noi și vor rămâne prin noi. Frumos poem, Luminița! Ultimul singur vers l-aș elimina pentru că "din inima lui bătută în cuie de iarbă" este un final puternic.
pentru textul : Hemoglife. șapte ani deSa speram ca imaginea Romaniei se va schimba si ca o sa ne fie mult mai usor a spune :"Sunt de origine romana"!
pentru textul : scrisoarea a treia către români desuperb. Mi-a adus aminte de Oradea. Oradea are o tristete aparte. mai ales cind ploua. mai ales in februarie, cind e mult noroi si peretii aceia grosi ai caselor se string, se aduna in jurul propriei nefericiri reci, medieval-muncitoresti. nu putem fi decit atit de nefericiti decit cit am fost invatati sa fim. nimic mai mult.
pentru textul : story of a city de... erată: titlu ceva gen Blind Neo:)
pentru textul : caut femeie deMarina, Petre mulțumesc de trecere și să nu vă maltratați păpușile!
pentru textul : Păpușile plâng deştiu că mai am încă de lucrat, dar o voi face pas cu pas; puţin câte puţin...
pentru textul : Azi deMulţumesc de trecere şi semn!
Pentru orice problemă care privește Hermeneia, sunt adrese de contact aici: http://hermeneia.com/content/special/contact_hermeneiacom
pentru textul : Starea Hermeneia - 2013 deAdriane, când scrii așa, mie îmi pari atât de obtuz încât legile geometriei se încruntă și te declară un zoombie. Și îți spun sincer că mă recunosc învins. Învins de tine, de poziția ta de putere și de obrăznicia ta teribilă caracteristică unei generații ne-educate cumsecuvine dar care se află la putere și căreia ar trebui să ne supunem.
pentru textul : Pilda omului care a tăcut deCum eu nu am nicidecum chef de așa ceva nu-mi rămâne decât să spun la revedere acestui site unde tu ești editor, site în care am crezut ani buni înainte ca tu să-ți faci poluțiile pe aici cum vrea mâna ta.
Iar ție Virgile îți doresc succes cu Hermeneia și te asigur că de mine nu vei mai auzi pe aici.
Andu, mai întâi să-ți zic bine-ai venit! Dacă versurile mele au puterea purificatoare a unui ocean cu smoală pentru un un drac ca tine mă bucur, înseamnă ceva! Eu te mai aștept, românește, conform tradiției. Cu sare. Paul, poate ai dreptate, am foarte mult de lucru pe textele mele. Mulțumesc pentru sinceritate. Seninătate, lumină...tuturor!
pentru textul : Dublul nu mă iubește! dePagini