m-am încruntat la începutul care îmi sugera un text "moralizator". apoi m-a impresionat forța expresiei. subiectiv fiind, e poemul care îmi place cel mai mult din ce ai scris aici în ultima vreme. câteva imagini foarte bine construite. cea care m-a impresionat - "cu deschiderea aceea a pieptului pe care o întîlnești la copiii lup după secetă". "rădăcinile ploii" sună un pic fals. final inspirat.
ca de obicei, sînge, pamînt si restul cuvintelor in care te-ai inchis. nu exprimi nimic. te autoplagiezi. asta nu e literatura. n-ai trecut de stadiul de "poetesă de liceu"
Lisandro,
a fost o bucurie să colaborez cu tine. e o bucurie să văd în ziua de mărțișor anunțul. astăzi îți dăruiesc o imagine cu paginile de început ale secțiunilor.
Felicitări Lisandro, doamne ajută!
well.... mă faci să zîmbesc, corina. îmi este greu să cred că (așa teoretic vorbind) pentru tine french kiss e tot una cu țucatu' de la maramu'
era mai mult decît o folosire "xenofilă" a cuvîntului. dar, mă rog. dimpotrivă, mie îmi sună chiar... cum să spun... seducător nițeluș. deși undeva in the background o aud pe doamna blandiana cu poporul ei vegetal. mmmmm....
nu imi aduc aminte sa fi emis o parere generala despre tine ca autor. in ce priveste parerile mele te asigur ca sint pertinente, adica la obiect, daca este cazul pot sa iti ofer exemple. nu sint de acord cu afirmatia ca "numai daca dispui de lecturi consistente si bine structurate iti poti permite sa critici aspru un text". Daca ar fi asa eu cred ca nimeni nu ar mai avea atunci dreptul sa isi exprime o opinie critica aici si ar cam trebui sa inchidem pravalia. dar, aici principiul este altul. si el este dat de ceea ce spune regulamentul: "22. Membrii comunității literare Hermeneia au posibilitatea să își exprime liber opiniile despre textele publicate pe site. Comentarea textelor nu este și nu va putea fi îngrădită. Totuși aceste comentarii trebuie să se încadreze și ele în prevederile punctelor 16.1, 16.2, 16.3 și 16.4 . 23. De asemenea comentariile trebuie: 23.1. să se refere în primul rînd la textul publicat, 23.2. să conțină observații pertinente, 23.3. să evite pe cît posibil formularea de aprecieri la adresa persoanei autorului textului sau la adresa persoanei altui comentator al textului 23.4. să se abțină cît mai mult posibil de la alunecarea în comunicări personale. Aceasta nu înseamnă că opiniile cititorilor trebuie să fie reacții artificiale și reci. Scopul lor însă este folosirea subsolului textelor pentru critica literară sau discuții legate de conținutul textului și nu pentru schimbul de amabilități." deci, asa cum scrie mai sus, nici tu si nici altcineva nu aveti dreptul sa ingraditi dreptul la comentariu pe Hermeneia pe principiul "tu nu ai scoala de literatura, deci sa taci". asupra acestui lucru s-a discutat suficient in anii trecuti pe hermeneia. noi credem ca daca un membru hermeneia este fie indompetent fie pur malevolent in comentariile sale, cu timpul va fi marginalizat. am avut cazuri si s-a pierdut in decor. in cazul in care apar atacuri la persoana, exista moderator si editori pe hermeneia care pot interveni si vor interveni, asa ca we are pretty much covered.
pe mine nu m-a convins acest poem. are o atmosfera voit cautata, de tablou dintr-ala de se vinde pe la targuri, celebrul peisaj in care pui toate ingredientele ca sa iasa ca la carte.
Poemul tău are câteva momente sugestive: finalul când mă așteptam să fie (și chiar așa am și citit) "vezi tu am adormi ca în noaptea aceea în care / unul dintre noi a luat în sfârșit o piatră" (întotdeauna propozițiile afirmative au un impact mai mare). Și: "să nu uităm casa ar fi transparentă / atât de transparentă încât..." și aici mă așteptam la cu totul altceva, mult mai puternic. De ce ai considerat că textul este colaj poetic?
deci a fi scriitor de medgidia e ceva mai sus decît scriitor de tecuci? chiar aşa de jos ai ajuns nicodeme? să te legi de oraşul cuiva numai ca să îţi maschezi impotenţa literară.
Virgil inteleg importanta acelor detalii in momentul in care editez un text, dar din moment ce vreau sa-l sterg... ce importanta mai are cum e clasificat, in ce categorie se afla & so on... oricum va disparea. Ma rog, am reusit sa-l sterg in cele din urma, imi este suficient. Multumesc pentru lamurire!
o intrebare: daca o consideri "fotopoem" de ce nu adosezi si o foto? mi s-ar parea interesant sa vad cum vizualizezi avind in vedere locurile comune (geometric vorbind:)...)
Dorine , tată, ai grijă cu gropițele, ca s-au legalizat căsătoriile...:)) Multumesc pentru bunavoința de-a mă citi. Amice, mă cunoști, altfel nu te jucai cu limba franceză! Curând!
Marina, am incercat sa redau o stare reala, decupata fidel dupa o realitate apropiata, iar imaginea din final, probabil ca nu sustine indeajuns, ai dreptate; un vechi prieten, care stapaneste bine arta scrisului, mi-a explicat acelasi lucru despre impactul pe care il are intr-o poezie, folosirea verbelor la prezent si bineinteles starea de „monotonie si pasivitate” cum o numesti tu, cand folosesti alte timpuri... doar ca povestea aceasta, efectiv apartine unui timp trecut si asa am simtit nevoia sa o scriu. stiu ca nu toate versurile de aici au aceeasi valoare... poezia este o arta complicata:) apreciez interventiile tale, multumesc!
în vremurile de azi, ușile deschise larg vor pofti înăuntru hoţii
frigiderul plin îi va ospăta
şi nu le va fi deajuns
ei vor râde...
mai degrabă asta ar fi realitatea, dar pentru optimismul tău, pentru uşile larg deschise ale casei cu frigiderul plin şi pentru căldura mesajului nu aş spune peniţei nu!
daca dai la o parte,,carligele'' vezi pulpa textului... sunt situatii cand apare corpul si apoi pictez chipul poeziei (titlul)sunt momente cand am titlul (tema) si dezvolt tema...de multe ori gandesc muzical, iar acestui text i se potrivea sonoritatea araba... nu e psiandru, nu e grec, e de fapt foarte romanesc... pune/i titlul simplu...toamna e un anotimp al memoriei.. oricum multumesc de trecere, doru lubov...cred ca e un pseudonim cu rezonanta rusa...
cu riscul de a repeta ce am spus, cred ca textul asta este puternic, da acces catre o lume stranie/fascinanta ,imaginile sunt tari si bine realizate cu economie totusi de mijloace. E o scriere...bogata fara a fi incarcata. aproape am senzatia unei parabole intre doua lumi cumva.Da. mi-a placut
Ironia şi nostalgia au ceva esenţial în comun: ambele sunt duplicitare. Dacă, ironic, una spui şi alta se întâmplă (ca atunci când ieşi din casă, e o ploaie mizerabilă şi exclami: „ce timp frumos!”) în schimb, a fi nostalgic, înseamnă a încerca să trăieşti într-un timp idealizat iar ce se întâmplă sau se va întâmpla e cu totul altceva.
Aici par a se împleti ambele. Căci atunci:
„cînd savanţii şi-au dat seama că eram un exemplar perfect
că purtam propria casă
simbol al economiei supreme
oamenii cu mîini şi picioare au dat perdeaua la o parte
m-au lăsat descoperit
ca un experiment.”
Cu condţia de a se schimba finalul după cum urmează:
“cînd savanţii şi-au dat seama că eram un exemplar perfect
că purtam propria casă
simbol al economiei supreme
oamenii fără mîini şi picioare au dat perdeaua la o parte
m-au lăsat descoperit
ca un experiment.”
Mă uit aici şi constat ceea ce, de altminteri, cam ştiam: e necesar câte un bobadil în orice situatie. Pâna să apara comentariul lui, textul meu avea, cum se exprima el, "destui de putini cititori". Acum, dupa toata vâlva pe care a stârnit-o, are "destui de mulţi". Sperând eu că o buna parte dintre cei care au accesat au citit şi eseul, nu doar comentariile...
Nu sunt de acord cu "ascunsa in suflet" deoarece duce ideea in alta directie de la orbirea propriuzisa la orbirea interioara. Iar "bezna" e legata de orbire, dar nu de manechini ceea ce face ca analogia sa pice in final. Ideea de baza mi se pare buna.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
de ce numesti acest text colaj poetic?
pentru textul : încape şi-un evantai dem-am încruntat la începutul care îmi sugera un text "moralizator". apoi m-a impresionat forța expresiei. subiectiv fiind, e poemul care îmi place cel mai mult din ce ai scris aici în ultima vreme. câteva imagini foarte bine construite. cea care m-a impresionat - "cu deschiderea aceea a pieptului pe care o întîlnești la copiii lup după secetă". "rădăcinile ploii" sună un pic fals. final inspirat.
pentru textul : dușmanii demiroase a lipsă de inteligenţă şi cel mai tare se simte când oamenii încep să se tragă de şireturi...
un gust neplăcut a ceea ce se cheamă viaţă, în tramvai, pe jos, nu contează, ideea este că trebuie să ajungem undeva.
bun!
pentru textul : nu mi-am validat "beletul" deca de obicei, sînge, pamînt si restul cuvintelor in care te-ai inchis. nu exprimi nimic. te autoplagiezi. asta nu e literatura. n-ai trecut de stadiul de "poetesă de liceu"
pentru textul : Cai încă murind deLisandro,
pentru textul : Lansare de carte: Adriana Lisandru - "Despre ea, niciodată" dea fost o bucurie să colaborez cu tine. e o bucurie să văd în ziua de mărțișor anunțul. astăzi îți dăruiesc o imagine cu paginile de început ale secțiunilor.
Felicitări Lisandro, doamne ajută!
well.... mă faci să zîmbesc, corina. îmi este greu să cred că (așa teoretic vorbind) pentru tine french kiss e tot una cu țucatu' de la maramu'
pentru textul : french kiss vegetal deera mai mult decît o folosire "xenofilă" a cuvîntului. dar, mă rog. dimpotrivă, mie îmi sună chiar... cum să spun... seducător nițeluș. deși undeva in the background o aud pe doamna blandiana cu poporul ei vegetal. mmmmm....
Îmi place cum sună titlul poemului, cu verbul la forma scurtă "e".
pentru textul : Cerul nu cade. E doar o amăgire a ochilor mei. denu imi aduc aminte sa fi emis o parere generala despre tine ca autor. in ce priveste parerile mele te asigur ca sint pertinente, adica la obiect, daca este cazul pot sa iti ofer exemple. nu sint de acord cu afirmatia ca "numai daca dispui de lecturi consistente si bine structurate iti poti permite sa critici aspru un text". Daca ar fi asa eu cred ca nimeni nu ar mai avea atunci dreptul sa isi exprime o opinie critica aici si ar cam trebui sa inchidem pravalia. dar, aici principiul este altul. si el este dat de ceea ce spune regulamentul: "22. Membrii comunității literare Hermeneia au posibilitatea să își exprime liber opiniile despre textele publicate pe site. Comentarea textelor nu este și nu va putea fi îngrădită. Totuși aceste comentarii trebuie să se încadreze și ele în prevederile punctelor 16.1, 16.2, 16.3 și 16.4 . 23. De asemenea comentariile trebuie: 23.1. să se refere în primul rînd la textul publicat, 23.2. să conțină observații pertinente, 23.3. să evite pe cît posibil formularea de aprecieri la adresa persoanei autorului textului sau la adresa persoanei altui comentator al textului 23.4. să se abțină cît mai mult posibil de la alunecarea în comunicări personale. Aceasta nu înseamnă că opiniile cititorilor trebuie să fie reacții artificiale și reci. Scopul lor însă este folosirea subsolului textelor pentru critica literară sau discuții legate de conținutul textului și nu pentru schimbul de amabilități." deci, asa cum scrie mai sus, nici tu si nici altcineva nu aveti dreptul sa ingraditi dreptul la comentariu pe Hermeneia pe principiul "tu nu ai scoala de literatura, deci sa taci". asupra acestui lucru s-a discutat suficient in anii trecuti pe hermeneia. noi credem ca daca un membru hermeneia este fie indompetent fie pur malevolent in comentariile sale, cu timpul va fi marginalizat. am avut cazuri si s-a pierdut in decor. in cazul in care apar atacuri la persoana, exista moderator si editori pe hermeneia care pot interveni si vor interveni, asa ca we are pretty much covered.
pentru textul : Șoapte deo prelucrare incantatoate, am citit si poemul buclucas, aprecieri si acolo!
pentru textul : autumn sîc depe mine nu m-a convins acest poem. are o atmosfera voit cautata, de tablou dintr-ala de se vinde pe la targuri, celebrul peisaj in care pui toate ingredientele ca sa iasa ca la carte.
pentru textul : țara lui nu-știu-unde desemnului tău senin și sufletului delicat care ești! mi-era dor de H. și de prietenii de aici și iacătă:)
pentru textul : oamenii de care ne este rușine debondărească...
pentru textul : întîmplare după ploaie desi ai ceva impotriva mofturilor? :)
pentru textul : museum / hd dein rest/ ma abtin. e fain ca recunosti scrierile de duzina/mai putin de duzina fara nici un efort.
Poemul tău are câteva momente sugestive: finalul când mă așteptam să fie (și chiar așa am și citit) "vezi tu am adormi ca în noaptea aceea în care / unul dintre noi a luat în sfârșit o piatră" (întotdeauna propozițiile afirmative au un impact mai mare). Și: "să nu uităm casa ar fi transparentă / atât de transparentă încât..." și aici mă așteptam la cu totul altceva, mult mai puternic. De ce ai considerat că textul este colaj poetic?
pentru textul : Cuvinte în repetiție deerata*: mai putin aglutinat. dar vad ca ai inteles ce-am vrut sa spun.
pentru textul : Desculț dedeci a fi scriitor de medgidia e ceva mai sus decît scriitor de tecuci? chiar aşa de jos ai ajuns nicodeme? să te legi de oraşul cuiva numai ca să îţi maschezi impotenţa literară.
pentru textul : risipitorii de litere dece darnic mi-esti, poete! mare multam:)
pentru textul : ultima cină deVirgil inteleg importanta acelor detalii in momentul in care editez un text, dar din moment ce vreau sa-l sterg... ce importanta mai are cum e clasificat, in ce categorie se afla & so on... oricum va disparea. Ma rog, am reusit sa-l sterg in cele din urma, imi este suficient. Multumesc pentru lamurire!
pentru textul : hermeneia 3.0-c deo intrebare: daca o consideri "fotopoem" de ce nu adosezi si o foto? mi s-ar parea interesant sa vad cum vizualizezi avind in vedere locurile comune (geometric vorbind:)...)
pentru textul : Inspirație erotică cu o morgană deDorine , tată, ai grijă cu gropițele, ca s-au legalizat căsătoriile...:)) Multumesc pentru bunavoința de-a mă citi. Amice, mă cunoști, altfel nu te jucai cu limba franceză! Curând!
pentru textul : Suntem primul născut deDa, remarc şi eu finalul care acidulează textul. Până acolo, poem al plecării, al înstrăinării; elegant, ca de obicei.
pentru textul : cerul vânăt mă doare timid a bătătură deMarina, am incercat sa redau o stare reala, decupata fidel dupa o realitate apropiata, iar imaginea din final, probabil ca nu sustine indeajuns, ai dreptate; un vechi prieten, care stapaneste bine arta scrisului, mi-a explicat acelasi lucru despre impactul pe care il are intr-o poezie, folosirea verbelor la prezent si bineinteles starea de „monotonie si pasivitate” cum o numesti tu, cand folosesti alte timpuri... doar ca povestea aceasta, efectiv apartine unui timp trecut si asa am simtit nevoia sa o scriu. stiu ca nu toate versurile de aici au aceeasi valoare... poezia este o arta complicata:) apreciez interventiile tale, multumesc!
pentru textul : ultimul vis deîn vremurile de azi, ușile deschise larg vor pofti înăuntru hoţii
frigiderul plin îi va ospăta
şi nu le va fi deajuns
ei vor râde...
mai degrabă asta ar fi realitatea, dar pentru optimismul tău, pentru uşile larg deschise ale casei cu frigiderul plin şi pentru căldura mesajului nu aş spune peniţei nu!
pentru textul : vremuri dedaca dai la o parte,,carligele'' vezi pulpa textului... sunt situatii cand apare corpul si apoi pictez chipul poeziei (titlul)sunt momente cand am titlul (tema) si dezvolt tema...de multe ori gandesc muzical, iar acestui text i se potrivea sonoritatea araba... nu e psiandru, nu e grec, e de fapt foarte romanesc... pune/i titlul simplu...toamna e un anotimp al memoriei.. oricum multumesc de trecere, doru lubov...cred ca e un pseudonim cu rezonanta rusa...
pentru textul : المرأه في الحب decu riscul de a repeta ce am spus, cred ca textul asta este puternic, da acces catre o lume stranie/fascinanta ,imaginile sunt tari si bine realizate cu economie totusi de mijloace. E o scriere...bogata fara a fi incarcata. aproape am senzatia unei parabole intre doua lumi cumva.Da. mi-a placut
pentru textul : delir7 deIronia şi nostalgia au ceva esenţial în comun: ambele sunt duplicitare. Dacă, ironic, una spui şi alta se întâmplă (ca atunci când ieşi din casă, e o ploaie mizerabilă şi exclami: „ce timp frumos!”) în schimb, a fi nostalgic, înseamnă a încerca să trăieşti într-un timp idealizat iar ce se întâmplă sau se va întâmpla e cu totul altceva.
Aici par a se împleti ambele. Căci atunci:
„cînd savanţii şi-au dat seama că eram un exemplar perfect
că purtam propria casă
simbol al economiei supreme
oamenii cu mîini şi picioare au dat perdeaua la o parte
m-au lăsat descoperit
ca un experiment.”
Cu condţia de a se schimba finalul după cum urmează:
“cînd savanţii şi-au dat seama că eram un exemplar perfect
pentru textul : Epoca aceea se putea salva cu răbdare decă purtam propria casă
simbol al economiei supreme
oamenii fără mîini şi picioare au dat perdeaua la o parte
m-au lăsat descoperit
ca un experiment.”
Mă uit aici şi constat ceea ce, de altminteri, cam ştiam: e necesar câte un bobadil în orice situatie. Pâna să apara comentariul lui, textul meu avea, cum se exprima el, "destui de putini cititori". Acum, dupa toata vâlva pe care a stârnit-o, are "destui de mulţi". Sperând eu că o buna parte dintre cei care au accesat au citit şi eseul, nu doar comentariile...
pentru textul : Între Orfeu şi Euridice dedomnul meu, domnia voastra nu raspundeti niciodata la comentarii? un feedback, ceva, sa se incheie procesul de comunicare...:)
pentru textul : Rugăciunea unchiului Ion deNu sunt de acord cu "ascunsa in suflet" deoarece duce ideea in alta directie de la orbirea propriuzisa la orbirea interioara. Iar "bezna" e legata de orbire, dar nu de manechini ceea ce face ca analogia sa pice in final. Ideea de baza mi se pare buna.
emil
pentru textul : Atingere decare este problema Alina? Daca ai o problema tehnica pe hermeneia cu siguranta ca poti contacta pe webmaster
pentru textul : femeia domnului Pa dePagini