daca am vreo vina, sa-mi fie iertat. faceti asa cum considerati de cuviinta, dar daca aveti de gind sa ma coboriti la novice, o sa injur toti membrii in stinga si in dreapta pina imi suspendati contul definitiv, fiindca oricum nu o sa mai am dorinta sa activez aici. sunt o persoana educata si, eventual, nu o sa injur pe nimeni, dar o sa va rog politicos sa imi suspendati contul pe termen nedeterminat, lucru pe care il puteti pune in functiune de pe acum, daca hotariti sa ma degradati. si, vedeti, adriana lisandru cu pseudonimul sancho panza, membrul care mi-a acordat penita, este unicul moderator de pe site, si nicidecum nu eu i-am dat aceasta functie destul de importanta. mai amintiti-va ca am avut si texte pe care le-ati apreciat la timpul lor, desi intr-un procent mic, si ca penitele pe care le-am acordat au fost intotdeauna agumentate dupa regulament, si ca nu am jignit pe nimeni. sper ca nu e vorba de faptul cum ca am zis la un text care va apartine ca ar fi prost. nu cred ca e astra, nu va cred in stare. per ansamblu mi/am suportat pedeapsa cu suspendare si nu am incalcat regulamentul pina acum, adica, dupa suspendare, nu am mai primit avertizari. am inceput sa scriu fara abrevieri. pot sa promit sa nu comentez textele care nu/mi plac, sa/mi imbunatatesc calitatea textelor in limita posibilului, si sa renunt la a acorda penite. astea mi le ofera si notiunea de novice, dar nu vreau. dati-mi un termen de incercare, in care eu sa ma straduiesc sa schimb ceva viyibil in activitatea mea literara pe hermneia. ce ziceti? ecaterina

sancho, ha ha! oricum nu iti era adresat comentariul respectiv; vorbeam la modul general. ca sa intelegi de ce, iti recomand sa citesti "babele ele poetesele". iar despre virtualia, iti spun, ca doar am trecut pe acolo, nu misca nimic pe plan literar. de unde sa ai progres daca nimeni nu are curajul sa puna punctul pe i si sa zica: "dom'le, scrii prost. scrii foarte, foarte prost", atunci cand e cazul asa, e ok, se intîlneste lumea o data, de doua ori pe an, se servesc sarațele, mai glumim, mai zîmbim... dar numai progres literar nu e. iar pentru sarațele, poate ca o sa vin si anul asta la virtualia, n-am nimic impotrivă-i. mai sus n-am fost deloc ofensiv, ci am intrebat cît se poate de prieteneste: e o reuniune a gospodinelor? va merge pe aceeasi nota? sau sa ne asteptam la ceva vînă (literara), asa, ca de editie aniversara...

am citit-o de multe ori, de cate ori arunc un ochi pe site inca o mai caut, atata mi-a placut.
uite pentru ce:

"iată aici în sepia
aproape de colţul din dreapta sus
se vede cum mirarea sfinţilor o poartă pe mama
spre peretele de la răsărit" si

"pe urmă venise așa o delăsare
rar mai vedeai oameni pe cer
şi atunci cu socoteli obligaţii
bunăoară o logodnă o înmormîntare de păsări
-păsările se îngroapă în văzduh nu-i aşa tată?-" si pentru felul in care totul se leaga cu surpriza si frumos si le tot alterneaza si te prind in iuresul ala copilaresc.
o voi pastra, cu voia ta. :o)

Îmi place costructul ideatic și jocul de-a de-re-sacralizarea. Stilul acesta combinat (text, grafie, culoare) are un puternic efect mnemonic. În partea verticală, acolo unde apare “mă vor scoate afară ca o perlă neagră”, oare că ai vrut să spui “mă vor scoate ca pe o perlă neagră”? Pentru că așa cum este se înțelege că aceia (subiectul) care mă scot sunt “ca o perlă neagră” și nu cel care este scos (complementul direct), ceea ce m-ar purta în alt plan, diferit față de restul poemului.

dom'le, de vreme ce văd că puteți posta comentarii la foc automat iar pe nicodem a.k.a nicholas dinu din atlanta l-a apucat din nou diareea verbală înseamnă că în sfărșit lucrurile merg bine și sîntem în normal. dinule dacă tu chiar crezi că eu sînt ca tine, adică mă cobor la mîrlănisme din astea, te înșeli. și da, ce ai remarcat tu este și posibil și plauzibil. asta trecînd peste faptul că am avut niște probleme tehnice semnificative și oricare site se confruntă din cînd în cînd cu așa ceva. așa cum am spus, sper să se fi rezolvat majoritatea. dar testul tău este ceva posibil. în primul rînd nu există absolut nicăieri în lume o modalitate absolut perfectă de contorizare a vizitelor pe un site. ar trebui să îți încep acum o lecție lungă cu IP-uri, sesiuni, cash-uri și multe altele ca să îți explic că ceea ce e corect pentru unii nu e corect pentru alții și că computerele nu sînt oameni și pot tehnic vorbind oricînd să fie trișate pentru că nu gîndesc. în orice caz am spus că e plauzibil pentru că dacă tu îți accesezi textul de mai multe ori contorul „știe” (oarecum) că ești tu. asta s-a întîmplat și cînd ai accesat textul meu. ceea ce nu ai luat tu în calcul este că este foarte posibil și plauzibil ca și alții să fi accesat textul meu în același timp. asta în timp ce nimeni nu a fost interesat să îl acceseze pe al tău. asta este o explicație posibilă și plauzibilă. poate asta ar trebui să îți dea de gîndit să scrii mai bine și (eventual) să fii o pesoană mai puțin nasty (dacă asta ar putea fi posibil). în orice caz dacă tu îți imaginezi tot felul de teorii din astea conspiraționiste înseamnă că te-a năucit canicula de la atlanta.

ce bine că nu ai văzut în această poezie o moară de vînt, Sancho Panza! Mulțumesc.

Da, asa e: acolo e gresit.

Vă mulțumim pentru primire și aprecieri. Îmi pare rău că Virtualia a stârnit și aici discuții și probleme mai puțin legate de literatură. Cred că Ela a omis ceva în primul ei comentariu (faptul că pseudonimul "Ela Victoria Luca" reprezintă cel utilizat de ea pe agonia.ro unde este editor și nu cel care e scris pe volum - mea culpa) și de aici toată discuția. Acestea fiind circumstanțele atenuante, vă mulțumim încă o dată și vă așteptăm la cenaclu!

Păi eu cred că e un semn foarte bun dacă o carte trece de pe raftul rece în palmele calde ale cititorilor. E posibil ca formularea mea să fie nepotrivită... voi încerca o modificare.
Am revăzut secvențele video și, implicit, momentul în care Alina se pregătea să ne-o încredințeze pe Coraline. A fost frumos! Cele două cărți prezentate, și cu antologia trei, s-au bucurat și se bucură de toată prețuirea.
E drept că vremea neprielnică n-a permis tuturor să fie prezenți, însă, într-un fel au fost toți acolo, prin creațiile lor.

Virgil, Ottilia, va multumesc. Scriu mai rar. Nu mîna e de vină, ci computerul. Mi-a murit. E si asta o ironie ...a soartei.

da, nici mie nu prea imi placeau acolo toate șșșurile alea. m-am tot gîndit să le schimb dar uite că ela a pus picatura necesara

un astfel de poem nu prea lasa loc comentariilor. e ca si cum ai incerca sa gasesi capatul cercului. as da o penita, dar, din cauza de inghet al cuvintelor, nu pot. multumesc doar.

îmi place destul de mult titlul, iar din el mai ales sintagma , dor semantic ... am nostalgia romanului lui eco, insula din ziua de ieri... mă deranjează însă acel eviscerat , nu e deloc poetic verbul... dar asta nu e vina lui. apreciez lehamitea prezentă aici și cred că poate fi îmbunătățit tot poemul (înlăturând retorismul, unele verbe, substantive, tropii... știi ceva, de fapt vreau să spun că merită rescris poemul păstrând titlul)

Excalibur mi se pare in plus in intregul poeziei. In schimb, multa tandrete si intimitate cu care am rezonat. Si pentru final.