...că de data asta Profetul a mers la limita exigenței cu acest text.
Nu că nu ar avea dreptate, mai mult, comentariul lui poate fi luat drept exemplu la acest capitol, dar tot cred că a apăsat un pic prea mult pe accelerația criticii negative. Într-adevăr, textul nu sugerează cum trebuie, însă nu e un text rău, are idee, e curat iar câteva ajustări minore l-ar putea transforma într-un text bun.
Numărând oile (asta mi-a plăcut și m-a atins), desigur nu are legătură cu textul,
Andu
De multe ori este mult mai fertila starea, sa-i zic, de "pre-gestatie" chiar decat gestatia propriu zisa si, cu atat mai mult, nasterea. "Ca vinovat e tot facutul/Si sfant doar nunta, inceputul". Sau "pre-gestatia" din starea de "Bardo" ( "Cartea Tibetana a Mortii") in care, daca nu reusesti sa te "eliberezi", ai inca macar posibilitatea de a-ti alege viitoarea "matrice". Asa ca, zic eu, pe unde te invarti tu in ultimul timp (ti-am urmarit textele), este tocmai o astfel de cautare. Cat priveste cartea pe care o s-o scrii (sau nu) si chiar o s-o publici (sau nu) cred ca, pentru tine, conteza mai putin. Si "prefata" mea si mai putin. Ca cititor o astept
semnul tău sub acest text, Raluca, îmi aduce aminte de zilele când scriai poemul "psalm". ceva din el a rămas și va rămâne ca o amintire frumoasă. sunt bucuros că mă privești așa, pentru că aceeași meticulozitate te caracterizează și pe tine. iar paharul meu este plin de dă peste el, ca să-mi citez mentorul. cu drag, mulțumesc și recunosc bunătatea ce te caracterizează.
un poem de-al meu, de-al casei cum s-ar zice.pentru că îmbinarea ciocolată cu roşie poate revoluţiona stomacul şi pentru că, iată, de această dată, cad şi eu de-acord cu autorul acestui text, destul de tacit, dar pe faţă, că doar vorbim de "ciocolată cu roşii". mergea şi un adj. la ciocolată dar nu mă deranjează prea mult. cred că aici stă din tinereţea autorului. doar cred, să nu aruncaţi cu roşii, cu ciocolată amară puteţi.
"mănînc ciocolată cu roşii
fereastra plezneşte cerul peste obraz
teiul cu ramura lui groasă
îi opreşte avîntul"
Îl percep ca pe un poem al contrastelor. Elementele suprarealiste au forţa unor adevăruri devenite atât de prezente prin inversarea valorilor, prin răsturnarea situaţiilor. Orasul cu multe feţe are, totusi, monocromia negrului. Remarc finalul:
,, ia, cititorule, ce e de luat din mine,
întinde-mi durerea ta cea mai mare,
să termin şi eu faţa de negru" O parte mai lipsea...celelalte opt părţi de durere erau acolo. Evidenţiez acest poem pentru ingeniozitate si ideatică! Felicitări!
avers Ce flacără colectivă pe timp de zi Ce incendiu perfect al nopții. Mâine erau puținele cirezi de porci pe dealuri azi negrul venind spre iarba veștejită ne amintim melancolic de vară de dogoarea aceea lipind pe dinafară pătratele conuri ale inconștientului. Ideea textului mi s-a părut interesantă, dar începutul poemului mi se pare mai mult decât pueril. Exclamațiile retorice sunt juvenile. Mă simt de parcă aș citi din declarațiile de independență, război, îndrumare la 'scăpare de sub robia tiranilor', declarații lansate de-a lungul istoriei. Jocul de cuvinte este interesant, dar departe de a fi reușit. Uite un poet care reușește așa ceva: George Vasilievici. Ți-l recomand, e contemporan. Ceva care mi.a plăcut: 'azi verdele părăsind crudul ierbii'..o imagine cu adevărat originală și plăcută. De asemenea și tubularele seve ale memoriei sunt o imagine abstractă dar bine venită, puțin 'altfel' față de restul poeziei. Așadar..consider că spre final poezia curge mai bine. Începutul este...pueril. Ah, da, era să uit...și repetițiile alea de 'r' penultimul vers deranjează. Toate cele bune!
Nu am sa vorbesc despre text, am sa spun ceva despre povestea pe care am vazut-o in spatele cuvintelor. O poveste cu un ritm si un puls proprii, uneori rapid si intens, iar alteori lent si linistit. Si, la fel cum fiecare etapa ne aduce un sentiment reinnoit de apreciere a vietii, fiecare poveste reprezinta o noua perioada de descoperiri si minuni. In definitiv, povestile sunt pentru oameni, iar textele pentru critici.
Dragul meu Paul Blaj, dupa cum stii, comentariile se fac pe text, tu facusi ce facusi si sarisi calul. Nu-mi aduc aminte sa fi dat exemple de critici care te-au discreditat pe tine, nu mi-aduc aminte sa fi spus ca te-a luat cineva la misto, nu mi-aduc aminte sa fi facut referire la activitatea ta literara sau competenta ta de poet sau critic. Sincer sa fiu, nici nu ma intereseaza, ca daca m-ar fi interesat te-as fi cautat si te-as fi citit. Repet, este treaba mea cu cine polemizez si de cine sunt criticat pozitiv sau negativ, nu am intentia de a ma lauda prin comentarii cu acele critici (nu ca ar lipsi), nu am intentia sa vorbesc despre activitatea autorilor, competenta lor, ci fac referire doar la texte, pasaje din texte, surse. Tu ai tinut de prima data sa aduci in discutie opinia un anumit critic din masa celor care m-au criticat, spunand ca ma ia la misto si alte lucruri gratuite, care conform regulamentului, sunt interzise. Un om educat ca tine, un om cu bun simt, ar trebui sa fi citit acel regulament inainte de a intra intr-o discutie cu mine. Ia sa vedem:
23. De asemenea comentariile trebuie:
23.1. să se refere în primul rînd la
textul publicat, (nu stiu ce legatura are alex stefanescu si dicreditarea mea aici)
23.2. să conţină observaţii pertinente, (informatii pe care ti le-am cerut, pentru ca nu imi placea ca generalizezi)
23.3. să evite pe cît posibil formularea
de aprecieri la adresa persoanei autorului textului sau la adresa persoanei
altui comentator al textului (lucru pe care nu l-ai respectat si ai facut referiri la persoana mea)
23.4. să se abţină cît mai mult posibil
de la alunecarea în comunicări personale. Aceasta nu înseamnă că opiniile
cititorilor trebuie să fie reacţii artificiale şi reci. Scopul lor însă este
folosirea subsolului textelor pentru critica literară sau discuţii legate de
conţinutul textului şi nu pentru schimbul de amabilităţi. (nici la acest punct nu ai respectat regulamentul, facand referiri si remarci care nu sunt legate de continutul textului ci de subsemnatul)
Tinand cont ca ai o vechime pe acest sit, ar fi trebuit sa stii ca intepaturile tale gratuite, cu privire la persoana mea, nu au ce cauta in comentarii. Asta tine cont de regulament, de bun simt, de educatie, lucruri pe care sunt sigur ca le cunosti, fiind un om inteligent, cult, citit, respectuos, asa cum il stiam eu mai demult. Deci, ar fi frumos din partea ta sa-ti ceri scuze ca ai deviat de la subiect si ai facut referire la persoana mea in comentarii, iar dupa aceasta sa fii mult mai atent la derapajele de acest gen. Multumesc.
Vlad, imi cer scuze, dar trebuia sa-i aduc aminte lui yester care sunt normele de conduita si regulamentul, ca sa nu mai intre in acest gen de derapaje.
Citindu-ti textul "Scriitura-cihlimbar" observ ca si dumneata vizezi o alta tendinta care se contureaza din ce in ce mai bine in cadrul postmodernitatii si anume - ii zic eu - cea a Sacralitatii in lipsa unui termen mai potrivit care s-o diferentieze de o religiozitate dogmatica - "fiecare comunitate, mai mare sau mai mica, cu religia ei si dogma asociata". Sacralitate care ar putea fi o iesire "reala" din PoMo. O alta tendinta, ce mi se pare ca o pot identifica, este cea de natura unui NewAge. Si or mai fi si altele. Este "contraproductiv" (ca sa utilizez un termen al unui nou limbaj de lemn) sa zicem ca numitele tendinte se diferentiaza net. Ele se impletesc-despletindu-se (un fel de dans al lui Shiva?!) la ora actuala. Ceea ce duce, uneori, la o extensie (baroca - dar si ea extrem de atragatoare) a exprimarii. Castigul (estetic) net: imbogatirea mijloacelor de expresie. Cat despre binarism si depasirea lui, chipurile o depasire a dualitatii de la Descartes citire zic (poate gresesc) ca s-a batut pre multa moneda calpa pe seama unei asemenea depasiri. Inclusiv solutia pe care o propui de genul "(noi) pattern-urile care asteapta sa fie umplute" care seamana a "teza", "antiteza", "sinteza" (Hegel). Si care, bine zice cine zice (nu este acum locul sa dezvolt) constituie o iluzorie miscare a mintii in raport cu una "reala" (sa nu ma intrebi "Ce-i aia Realul?" ca nu mai terminam discutia)
e un cintec: "Je cherche fortune Tout autour du Chat Noir Et au clair de la lune A Montmartre le soir. ... Chez Monsieur l'maire Fais moi crédit J'ai pas d'argent J'paierai sam'di Si tu n'veux pas Me marier J'te fourr' la têt' Dans l'encrier. " un salut prietenesc din Rive Gauche!
Da, textul (ca toate textele mele) e perfectibil. Mă voi gândi la o versiune îmbunătățită în toate limile. Mulțumesc. Însă în dialectul huțul fprimul vers spune " E foarte frig". Doar că în română suna mult mai banal, și l-am schimbat. Transpunerea în română, cuvânt, cu cuvânt a haikului este: E foarte frig Părări dorm în copaci Totul e alb Fiecare din cele trei versuri, sună, de fapt, banal. Și totuși, mie combinația mi s-a părut interesantă. Cum am spus, mă voi gândi la îmbunătățiri.
Virgil, dacă este ceva de care să-mi fie teamă, aceea este constrângerea libertății personale. Având în vedere că trăiesc într-o țară în care cea mai mare parte din cei care ne conduc sunt foști securiști și membri de partid, minimul de respect pentru mine ar fi să-mi dau cât de cât interesul să înțeleg ce a fost atunci ca să pot schimba ce va fi.
mulțumesc pentru peniță și apreciere. mă bucur să aud de la cineva care a trăit timpurile respective, că m-am apropiat cât de cât de realitate.
Uite că nu m-a răbdat să-l las prea mult la rece. Deci, varianta de prelucrare cu nr. 1. Aştept ceva opinii.
binecuvântată fu Ţara Lalelelor cu ierni blânde
ca o revoluţie de catifea
proverbialele ninsori şi geruri din 63 promiteau
să se-ntâmple doar o dată la un secol şi pe undeva
s-au ţinut de cuvânt
dar iarna asta izbi Olanda drept în moalele capului
ţâşnind de după colţ şi
pentru ca surpriza să fie mai mare
toate motorizatele bete de personalitate ameninţară dintr-o dată
cu organizarea unor crash-teste liber consfinţite
mai performante decât EURO NCAP
direct pe şosea
(ca o consecinţă firească
oamenii de zăpadă au rămas acasă de Crăciun
la fel şi bugetele de vacanţă şi aşa sărăcite
de recesiune)
toate bune şi frumoase
dar Sarea Pământului olandez termină
în numai câteva zile
cota de sare a pământului olandez
pe anul trecut pe anul viitor
şi
dacă sarea se termină
abia atunci autostrăzile încep să aibă cu adevărat
ceva sare şi piper
că tot e perioada calificărilor la olimpiada de iarnă
proba de patinaj-viteză
dar despre inventivitatea umană
numai de bine
mai avem încă sare de mare sare de bucătărie sare de baie
să nu se mai spună vreodată că Amsterdamul
miroase doar a droguri uşoare Red Light District
şi afaceri necurate
atentie la repetitia ca si cum, se poate evita la modul elegant tin sa va spun ca aveti o anumita contradictie de termeni in prima strofa sa incerci a impune - care arata o actiune prin care silesti pe cineva sa faca ceva, este un ordin, o comanda data din ipostaza celui care se afla in ( pretinsa) superioritate iar cuprinderea cu brate amputate denota de fapt un lips, un handicap, incercarea de a cuprinde sfera are alta conotatie, cea a celui care se afla mereu in inferioritate, in dezavantaj in rest flashuri, un experiment
Virgil, cred că una din primele mari încurajări în domeniul acesta al prozei de la tine am primit-o. Acest text a fost oarecum un exercițiu, încă nu știu nici eu încotro să mă îndrept cu proza. Către ce tind eu, este deseori perceput cum ai spus tu... hipnotic. Dar este ceva extrem de atent construit, și aveam poate nevoie, din nou, de un semn că se mai poate scrie/citi și așa. Am primit azi semnale mixate vis a vis de ceea ce scriu... poate că adevărul nu este niciodată de partea unuia singur, dar una știu: mă bucur întotdeauna să te regăsesc pe scrierile mele.
e un poem in parte autobiografic. ideea cu reportajele am preluat-o din niste proze scurte - o sa public una-doua din ele si aici. tot de acolo vine si batrana care apare ca un leit-motiv. verbele la persoana I singular - dedublarea eu-lui: eu cu mine realizam acest „reportaj” . multumesc de trecere si urari. La multi ani si toate bune in 2010!
Da, m-ai făcut să alunec în urmă cu vreo opt-nouă ani, ai prins bine alienarea pe care o produce, din toate orașele lumii, cavernosul București. Cred că te-ai simți totuși mai bine în Everglades, cu aligatori cu tot. Sunt mai predictibili. Altfel, dacă tot este jurnal, îmi permit să-ți spun că aștept să citesc o filă de peste vreo doi ani, când vei deveni dependent de toate acestea. Cu gânduri bune, pășind încet pentru a nu atrage atenția monștrilor care nu dorm în tunelele vechiului oraș...
Revin: ai putea să crezi că la cântecul meduzei am plecat de la fotografia unui Castel în ruine, cu nuanțe cărămizii și verde? Și ai văzut la ce am ajuns. Acolo mi-am lăsat imaginația mai liberă, aici am pus accent pe... notele om. Asta mi-a inspirat imaginea inițială, care are alte nuanțe și ea. Oricum, rețin întrebarea ta și vei vedea mai departe schimbările, atunci când vor fi.
imi vine in mine logo-ul ala stupid, nici nu mai tin minte la ce anume era cu - parerea ta conteaza. o las cum a picat, deci, pe principiul ca ideile au o viata a lor, buna/ rea.
atât, cum a remarcat şi Virgil. Interiorul e plat, finalul ar fi ceva, dar reformulat. Cum adică " cu ferestre spre interiorul cetăţii
unde lipsesc cu totul scările
la care lucrez acum."??? După o imagine expresivă ("cu ferestre spre interiorul cetăţii") hm...dacă acum lucrez la scări, logic e că ele nu lipsesc, nu? Apoi, după ce rezolvi problema asta de logică, ai putea şterge tot logic pe "acum", e-n plus...
Spor la meşterit!
da, Lucian, încep și sfîrșesc de foarte multe ori cu aceleași versuri. mă caracterizează în scriere acest lucru... ai văzut foarte bine această cochilie în care încerc să mă ascund... îți mulțumesc pentru apreciere. Madim
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
simpatice versurile astea cu patina clasica. mi se mai intimpla si mie
pentru textul : Cântec de...că de data asta Profetul a mers la limita exigenței cu acest text.
pentru textul : rechinul din oceanul singurătăţii deNu că nu ar avea dreptate, mai mult, comentariul lui poate fi luat drept exemplu la acest capitol, dar tot cred că a apăsat un pic prea mult pe accelerația criticii negative. Într-adevăr, textul nu sugerează cum trebuie, însă nu e un text rău, are idee, e curat iar câteva ajustări minore l-ar putea transforma într-un text bun.
Numărând oile (asta mi-a plăcut și m-a atins), desigur nu are legătură cu textul,
Andu
De multe ori este mult mai fertila starea, sa-i zic, de "pre-gestatie" chiar decat gestatia propriu zisa si, cu atat mai mult, nasterea. "Ca vinovat e tot facutul/Si sfant doar nunta, inceputul". Sau "pre-gestatia" din starea de "Bardo" ( "Cartea Tibetana a Mortii") in care, daca nu reusesti sa te "eliberezi", ai inca macar posibilitatea de a-ti alege viitoarea "matrice". Asa ca, zic eu, pe unde te invarti tu in ultimul timp (ti-am urmarit textele), este tocmai o astfel de cautare. Cat priveste cartea pe care o s-o scrii (sau nu) si chiar o s-o publici (sau nu) cred ca, pentru tine, conteza mai putin. Si "prefata" mea si mai putin. Ca cititor o astept
pentru textul : năvod desemnul tău sub acest text, Raluca, îmi aduce aminte de zilele când scriai poemul "psalm". ceva din el a rămas și va rămâne ca o amintire frumoasă. sunt bucuros că mă privești așa, pentru că aceeași meticulozitate te caracterizează și pe tine. iar paharul meu este plin de dă peste el, ca să-mi citez mentorul. cu drag, mulțumesc și recunosc bunătatea ce te caracterizează.
pentru textul : îngeri sub cărămizi deFrancisc, eu iau antialergice :-). Sa mai iau și poezie? Care primăvară? Te mai aștept.
pentru textul : no memory deun poem de-al meu, de-al casei cum s-ar zice.pentru că îmbinarea ciocolată cu roşie poate revoluţiona stomacul şi pentru că, iată, de această dată, cad şi eu de-acord cu autorul acestui text, destul de tacit, dar pe faţă, că doar vorbim de "ciocolată cu roşii". mergea şi un adj. la ciocolată dar nu mă deranjează prea mult. cred că aici stă din tinereţea autorului. doar cred, să nu aruncaţi cu roşii, cu ciocolată amară puteţi.
"mănînc ciocolată cu roşii
pentru textul : ciocolată cu roşii defereastra plezneşte cerul peste obraz
teiul cu ramura lui groasă
îi opreşte avîntul"
Orgoliu...
pentru textul : orgoliu deÎl percep ca pe un poem al contrastelor. Elementele suprarealiste au forţa unor adevăruri devenite atât de prezente prin inversarea valorilor, prin răsturnarea situaţiilor. Orasul cu multe feţe are, totusi, monocromia negrului. Remarc finalul:
pentru textul : Cub rubick de,, ia, cititorule, ce e de luat din mine,
întinde-mi durerea ta cea mai mare,
să termin şi eu faţa de negru" O parte mai lipsea...celelalte opt părţi de durere erau acolo. Evidenţiez acest poem pentru ingeniozitate si ideatică! Felicitări!
avers Ce flacără colectivă pe timp de zi Ce incendiu perfect al nopții. Mâine erau puținele cirezi de porci pe dealuri azi negrul venind spre iarba veștejită ne amintim melancolic de vară de dogoarea aceea lipind pe dinafară pătratele conuri ale inconștientului. Ideea textului mi s-a părut interesantă, dar începutul poemului mi se pare mai mult decât pueril. Exclamațiile retorice sunt juvenile. Mă simt de parcă aș citi din declarațiile de independență, război, îndrumare la 'scăpare de sub robia tiranilor', declarații lansate de-a lungul istoriei. Jocul de cuvinte este interesant, dar departe de a fi reușit. Uite un poet care reușește așa ceva: George Vasilievici. Ți-l recomand, e contemporan. Ceva care mi.a plăcut: 'azi verdele părăsind crudul ierbii'..o imagine cu adevărat originală și plăcută. De asemenea și tubularele seve ale memoriei sunt o imagine abstractă dar bine venită, puțin 'altfel' față de restul poeziei. Așadar..consider că spre final poezia curge mai bine. Începutul este...pueril. Ah, da, era să uit...și repetițiile alea de 'r' penultimul vers deranjează. Toate cele bune!
pentru textul : Revers deNu am sa vorbesc despre text, am sa spun ceva despre povestea pe care am vazut-o in spatele cuvintelor. O poveste cu un ritm si un puls proprii, uneori rapid si intens, iar alteori lent si linistit. Si, la fel cum fiecare etapa ne aduce un sentiment reinnoit de apreciere a vietii, fiecare poveste reprezinta o noua perioada de descoperiri si minuni. In definitiv, povestile sunt pentru oameni, iar textele pentru critici.
pentru textul : capelan fără capelă deDragul meu Paul Blaj, dupa cum stii, comentariile se fac pe text, tu facusi ce facusi si sarisi calul. Nu-mi aduc aminte sa fi dat exemple de critici care te-au discreditat pe tine, nu mi-aduc aminte sa fi spus ca te-a luat cineva la misto, nu mi-aduc aminte sa fi facut referire la activitatea ta literara sau competenta ta de poet sau critic. Sincer sa fiu, nici nu ma intereseaza, ca daca m-ar fi interesat te-as fi cautat si te-as fi citit. Repet, este treaba mea cu cine polemizez si de cine sunt criticat pozitiv sau negativ, nu am intentia de a ma lauda prin comentarii cu acele critici (nu ca ar lipsi), nu am intentia sa vorbesc despre activitatea autorilor, competenta lor, ci fac referire doar la texte, pasaje din texte, surse. Tu ai tinut de prima data sa aduci in discutie opinia un anumit critic din masa celor care m-au criticat, spunand ca ma ia la misto si alte lucruri gratuite, care conform regulamentului, sunt interzise. Un om educat ca tine, un om cu bun simt, ar trebui sa fi citit acel regulament inainte de a intra intr-o discutie cu mine. Ia sa vedem:
23. De asemenea comentariile trebuie:
23.1. să se refere în primul rînd la
textul publicat, (nu stiu ce legatura are alex stefanescu si dicreditarea mea aici)
23.2. să conţină observaţii pertinente, (informatii pe care ti le-am cerut, pentru ca nu imi placea ca generalizezi)
23.3. să evite pe cît posibil formularea
de aprecieri la adresa persoanei autorului textului sau la adresa persoanei
altui comentator al textului (lucru pe care nu l-ai respectat si ai facut referiri la persoana mea)
23.4. să se abţină cît mai mult posibil
de la alunecarea în comunicări personale. Aceasta nu înseamnă că opiniile
cititorilor trebuie să fie reacţii artificiale şi reci. Scopul lor însă este
folosirea subsolului textelor pentru critica literară sau discuţii legate de
conţinutul textului şi nu pentru schimbul de amabilităţi. (nici la acest punct nu ai respectat regulamentul, facand referiri si remarci care nu sunt legate de continutul textului ci de subsemnatul)
Tinand cont ca ai o vechime pe acest sit, ar fi trebuit sa stii ca intepaturile tale gratuite, cu privire la persoana mea, nu au ce cauta in comentarii. Asta tine cont de regulament, de bun simt, de educatie, lucruri pe care sunt sigur ca le cunosti, fiind un om inteligent, cult, citit, respectuos, asa cum il stiam eu mai demult. Deci, ar fi frumos din partea ta sa-ti ceri scuze ca ai deviat de la subiect si ai facut referire la persoana mea in comentarii, iar dupa aceasta sa fii mult mai atent la derapajele de acest gen. Multumesc.
Vlad, imi cer scuze, dar trebuia sa-i aduc aminte lui yester care sunt normele de conduita si regulamentul, ca sa nu mai intre in acest gen de derapaje.
pentru textul : niciodatănuamfostsingură deau fost şi ani în care construiam democraţia
pentru textul : Cu lopata- n drum spre Marte! dedoar cu ciocanul şi mistria
consider aşadar că datul la lopată
e doar un salt calitativ şi nu o pată
Citindu-ti textul "Scriitura-cihlimbar" observ ca si dumneata vizezi o alta tendinta care se contureaza din ce in ce mai bine in cadrul postmodernitatii si anume - ii zic eu - cea a Sacralitatii in lipsa unui termen mai potrivit care s-o diferentieze de o religiozitate dogmatica - "fiecare comunitate, mai mare sau mai mica, cu religia ei si dogma asociata". Sacralitate care ar putea fi o iesire "reala" din PoMo. O alta tendinta, ce mi se pare ca o pot identifica, este cea de natura unui NewAge. Si or mai fi si altele. Este "contraproductiv" (ca sa utilizez un termen al unui nou limbaj de lemn) sa zicem ca numitele tendinte se diferentiaza net. Ele se impletesc-despletindu-se (un fel de dans al lui Shiva?!) la ora actuala. Ceea ce duce, uneori, la o extensie (baroca - dar si ea extrem de atragatoare) a exprimarii. Castigul (estetic) net: imbogatirea mijloacelor de expresie. Cat despre binarism si depasirea lui, chipurile o depasire a dualitatii de la Descartes citire zic (poate gresesc) ca s-a batut pre multa moneda calpa pe seama unei asemenea depasiri. Inclusiv solutia pe care o propui de genul "(noi) pattern-urile care asteapta sa fie umplute" care seamana a "teza", "antiteza", "sinteza" (Hegel). Si care, bine zice cine zice (nu este acum locul sa dezvolt) constituie o iluzorie miscare a mintii in raport cu una "reala" (sa nu ma intrebi "Ce-i aia Realul?" ca nu mai terminam discutia)
pentru textul : Binaritate & PoMo deun text inspirat, frumos, sincer și plin de patos. atentie la ultimul vers al primei strofe! ai un typo. te-am citit cu plăcere.
pentru textul : Tagore dee un cintec: "Je cherche fortune Tout autour du Chat Noir Et au clair de la lune A Montmartre le soir. ... Chez Monsieur l'maire Fais moi crédit J'ai pas d'argent J'paierai sam'di Si tu n'veux pas Me marier J'te fourr' la têt' Dans l'encrier. " un salut prietenesc din Rive Gauche!
pentru textul : Aristide Bruant deRoxana, eu nici macar nu vroiam sa fiu ironic...dar, ma rog...
pentru textul : Entropia unei seri de poezie. Virtualia XII. demai bine o colinda ca pe la noi, pe Murăş.craciun fericit!
Da, textul (ca toate textele mele) e perfectibil. Mă voi gândi la o versiune îmbunătățită în toate limile. Mulțumesc. Însă în dialectul huțul fprimul vers spune " E foarte frig". Doar că în română suna mult mai banal, și l-am schimbat. Transpunerea în română, cuvânt, cu cuvânt a haikului este: E foarte frig Părări dorm în copaci Totul e alb Fiecare din cele trei versuri, sună, de fapt, banal. Și totuși, mie combinația mi s-a părut interesantă. Cum am spus, mă voi gândi la îmbunătățiri.
pentru textul : Moroz (Ger) deVirgil, dacă este ceva de care să-mi fie teamă, aceea este constrângerea libertății personale. Având în vedere că trăiesc într-o țară în care cea mai mare parte din cei care ne conduc sunt foști securiști și membri de partid, minimul de respect pentru mine ar fi să-mi dau cât de cât interesul să înțeleg ce a fost atunci ca să pot schimba ce va fi.
pentru textul : De la x milimetri la y kilometri demulțumesc pentru peniță și apreciere. mă bucur să aud de la cineva care a trăit timpurile respective, că m-am apropiat cât de cât de realitate.
Uite că nu m-a răbdat să-l las prea mult la rece. Deci, varianta de prelucrare cu nr. 1. Aştept ceva opinii.
binecuvântată fu Ţara Lalelelor cu ierni blânde
ca o revoluţie de catifea
proverbialele ninsori şi geruri din 63 promiteau
să se-ntâmple doar o dată la un secol şi pe undeva
s-au ţinut de cuvânt
dar iarna asta izbi Olanda drept în moalele capului
ţâşnind de după colţ şi
pentru ca surpriza să fie mai mare
toate motorizatele bete de personalitate ameninţară dintr-o dată
cu organizarea unor crash-teste liber consfinţite
mai performante decât EURO NCAP
direct pe şosea
(ca o consecinţă firească
oamenii de zăpadă au rămas acasă de Crăciun
la fel şi bugetele de vacanţă şi aşa sărăcite
de recesiune)
toate bune şi frumoase
dar Sarea Pământului olandez termină
în numai câteva zile
cota de sare a pământului olandez
pe anul trecut pe anul viitor
şi
dacă sarea se termină
abia atunci autostrăzile încep să aibă cu adevărat
ceva sare şi piper
că tot e perioada calificărilor la olimpiada de iarnă
proba de patinaj-viteză
dar despre inventivitatea umană
numai de bine
mai avem încă sare de mare sare de bucătărie sare de baie
să nu se mai spună vreodată că Amsterdamul
pentru textul : Sarea Pământului demiroase doar a droguri uşoare Red Light District
şi afaceri necurate
atentie la repetitia ca si cum, se poate evita la modul elegant tin sa va spun ca aveti o anumita contradictie de termeni in prima strofa sa incerci a impune - care arata o actiune prin care silesti pe cineva sa faca ceva, este un ordin, o comanda data din ipostaza celui care se afla in ( pretinsa) superioritate iar cuprinderea cu brate amputate denota de fapt un lips, un handicap, incercarea de a cuprinde sfera are alta conotatie, cea a celui care se afla mereu in inferioritate, in dezavantaj in rest flashuri, un experiment
pentru textul : nu pleca azi deVirgil, cred că una din primele mari încurajări în domeniul acesta al prozei de la tine am primit-o. Acest text a fost oarecum un exercițiu, încă nu știu nici eu încotro să mă îndrept cu proza. Către ce tind eu, este deseori perceput cum ai spus tu... hipnotic. Dar este ceva extrem de atent construit, și aveam poate nevoie, din nou, de un semn că se mai poate scrie/citi și așa. Am primit azi semnale mixate vis a vis de ceea ce scriu... poate că adevărul nu este niciodată de partea unuia singur, dar una știu: mă bucur întotdeauna să te regăsesc pe scrierile mele.
pentru textul : Respiro dee un poem in parte autobiografic. ideea cu reportajele am preluat-o din niste proze scurte - o sa public una-doua din ele si aici. tot de acolo vine si batrana care apare ca un leit-motiv. verbele la persoana I singular - dedublarea eu-lui: eu cu mine realizam acest „reportaj” . multumesc de trecere si urari. La multi ani si toate bune in 2010!
pentru textul : Filmări ratate deDa, m-ai făcut să alunec în urmă cu vreo opt-nouă ani, ai prins bine alienarea pe care o produce, din toate orașele lumii, cavernosul București. Cred că te-ai simți totuși mai bine în Everglades, cu aligatori cu tot. Sunt mai predictibili. Altfel, dacă tot este jurnal, îmi permit să-ți spun că aștept să citesc o filă de peste vreo doi ani, când vei deveni dependent de toate acestea. Cu gânduri bune, pășind încet pentru a nu atrage atenția monștrilor care nu dorm în tunelele vechiului oraș...
pentru textul : missing demultumesc cristina pentru observatii. voi reveni.
pentru textul : vinovați deRevin: ai putea să crezi că la cântecul meduzei am plecat de la fotografia unui Castel în ruine, cu nuanțe cărămizii și verde? Și ai văzut la ce am ajuns. Acolo mi-am lăsat imaginația mai liberă, aici am pus accent pe... notele om. Asta mi-a inspirat imaginea inițială, care are alte nuanțe și ea. Oricum, rețin întrebarea ta și vei vedea mai departe schimbările, atunci când vor fi.
pentru textul : do re mi fa om deiti multumesc la randul meu Paul.
imi vine in mine logo-ul ala stupid, nici nu mai tin minte la ce anume era cu - parerea ta conteaza. o las cum a picat, deci, pe principiul ca ideile au o viata a lor, buna/ rea.
pentru textul : Stând de veghe decum pot aplica aici italicul, boldul, etc...? cu alte cuvinte, vreau sa pun html
pentru textul : My Baby Ballade demultumesc pentru opinie, s-ar putea sa ai dreptate. nu vreau sa fiu ironic dar habar nu am sa scriu poezie. de aceea va admir pe voi ca stiti
pentru textul : ore murdare deatât, cum a remarcat şi Virgil. Interiorul e plat, finalul ar fi ceva, dar reformulat. Cum adică " cu ferestre spre interiorul cetăţii
pentru textul : Sosesc corăbii deunde lipsesc cu totul scările
la care lucrez acum."??? După o imagine expresivă ("cu ferestre spre interiorul cetăţii") hm...dacă acum lucrez la scări, logic e că ele nu lipsesc, nu? Apoi, după ce rezolvi problema asta de logică, ai putea şterge tot logic pe "acum", e-n plus...
Spor la meşterit!
da, Lucian, încep și sfîrșesc de foarte multe ori cu aceleași versuri. mă caracterizează în scriere acest lucru... ai văzut foarte bine această cochilie în care încerc să mă ascund... îți mulțumesc pentru apreciere. Madim
pentru textul : Pur și simplu dePagini