Sărutările tale au șters toate urmele de bici ale dorului
Și mi-au amintit irevocabil că sunt femeie.
Noaptea,după ce adorm toți vecinii ieșim în balcon
Și scuturăm buzunarul cu vise,
Doamne, ce frumoase sunt!
Unul încolțește deja în mine
De când tu m-ai vindecat de
Toate zăpezile de deasupra capului.
Am uneori senzația că ești o extensie de a mea,
Una esențială,
E o noapte cu îngeri, portocale și noi doi.
Daca visele noastre ar fi răsfirate într-o mină de sare
peste ani le-ar găsi diamante.
Poezie:
Comentarii
Virgil -
am senzatia ca textul asta nu mai e o redepozitare a unui text postat in alta parte. mai am senzatia totusi ca am mai citit expresia asta "buzunarul cu vise" pe undeva. o fi vin de anul asta dar expresia "mi-au amintit irevocabil că sunt femeie." e destul de plata (zic eu). dar, anyway, imi place ca perseverezi
queen margot -
e una din cele mai vechi poezii ale mele adica are cam maxim 3 luni, buzunarul cu vise nu are licenta...vreau sa vad textul cu pricina, sa confruntam situatiile... uneori dupa o rezerva uriasa de apa minerala, o gura de ,,apa plata,, e numai buna...si doar recidivez, dar multumesc pentru lectura, cuvant ..sper sa pot confirma intr-o zi sau noapte faptul ca perseverez