el trăgea aer în piept
număra în tăcere
până la nouăzecișinouă
sufla scoțând tot felul
de bule
eu îmi răsfoiam poemele
împiedicat de pielea mea
de pantofii mamei
pe care i-a pierdut mergând
pe urmele noastre
în timp ce-i purtam sicriul
pe umeri
bulele se spărgeau
la ieșire din trup
iar poemele
mi se așezau cuminți
și umede
în pantofii mamei