Arta îmblânzirii

imaginea utilizatorului Sapphire
această poezie este pentru tine

știi cum toate visele vin peste mine
asemeni unei ninsori de lapte
peste un cireș înflorit
știi
cum îți simt respirația pândind
învârtindu-ne ca un dans între fiare
țesându-ne boabe ale aceleiași mătănii
în timp / în afara timpului
până când
umbrele mele cresc până la dispariție
până când
sufletul tău mă cuprinde ca un nisip mișcător
... ofrandă

Comentarii

in orasul meu ninge nestapanit. la tine in poem ninsoarea este frageda, sugerand vise aidoma. imi da senzatia de transparență, de contopire si pana la urma, nefiintă. placut...

Deosebita aceasta arta a imblanzirii, inteleasa in maniera din "Le Petit Prince"... intamplator am citit poema aceasta pe o melodie de Lhasa de Sela si m-a dus cu gandul aiurea sau poate deloc accidental la o noapte de Beltane (cat mai e pana in mai?) in care focurile aprinse dezleaga sufletele de trup "în afara timpului" si le lasa "învârtindu-se ca un dans între fiare". Ai sa razi dar mataniile din textul tau m-au dus cu gandul la o grupare mafiota din regiunea Puglia, Sacra Corona Unita pentru care rozariul reprezenta un simbol foarte interesant. Imi plac mult ultimele doua poezii scrise.

Thais, sunt ninsori si ninsori, mai ales acum, cu primavara pe aripi... ma bucur ca ti-a placut si ai vazut transparenta. Si cine ar vrea sa stapaneasca oare ninsoarea? Vladimir, chiar la Micul Print era trimiterea, sunt placut surprinsa ca ai vazut atat de usor asta. M-am gandit, punand titlul, ca e singurul clue :-) De Beltane nu mai spun nimic, am pus poza, iar simbolul rozariului amintit de tine este, la urma urmelor, si unul dintre simbolurile celor doua boabe multiplicate ale aceleasi matanii in poezia mea. Dar, desigur, nicio legatura cu organizatia aceasta mafiota. (sic!)