black dahlia

imaginea utilizatorului yester

departe de acele chemări în adâncuri
acele ritmuri sălbatice
dar atât de sobre
am început să aud radioul
și m-am pus să recit niște versuri
făceam pauze mari și mă gândeam în altă parte
și nu știu de unde mi-a venit în minte
o barcă pe ape
apoi mi se spunea lent că ea
pe mine mă așteaptă
nu puteam mișca nici mâna nici vagul din mine
barca se topea
apele de sub ea îmi spuneau ce trist ești
hai cu noi
până nu am mai auzit nimic
am stat
după care parcă venise iarna
și ningea ca să mă oblojească eu nu am refuzat
iarna mie îmi plac iernile
atunci pot spune tot ce vreau
dar nu a ținut mult
și eram iar în bucătărie cu radioul lângă mine
recitam versuri
ca un om care a ieșit să-și plimbe câinele
pe o plajă pustie