e întuneric
orașul doarme ca o femeie înainte de naștere
lăsat greu pe spate își așteaptă durerile dimineții
murdare străzile latră uneori înfundat
apoi amorțesc adulmecînd mirosul albastru
frigul iubirilor de cartier
mănușile albe ale somnului
ating amăgitor conturul lor sinusoidal
scalpelul pătrunde rece
o naștere perfectă
de umbre