Păsări şi şerpi striviţi de voma bancnotei
pe caldarâmul vâscos,
zadarnică-i truda insectei
în primăvara congelată a mileniului.

Nu, frate, anotimpul acesta
nu ne aparţine,
umbrele tot mai mult
se-ndepărtează
de siluetele transparente,
venin de cobră e prezentul
de tot mai mulţi revendicat.

Prin ruinele lumii
chipul - formă abstractă -
chipul fără trup însângerat,
trupul fără chipul multiplicat
de oglinzile ierburilor carnivore
pe ţărmul arid
străin ţie însuţi
printre edificii îndoielnice
într-un timp îndoielnic
îndoindu-te de propria-ţi moarte.

Prin risipirile înserării
fără trebuinţă par învăţăturile grecilor.