și mușc…

am să iau cuvântul măr
și-am să-l potrivesc într-o rază de lună
ce nu are nimic de-a face cu pomul vieții
și care nici măcar nu știe că-i măr
cu pulpă zemoasă
ce-ascunde-n carnea lui
otravă pentru vise prezise
și voi pleca
lăsându-te să mă cauți
prin toate merele ce-mi cresc
gurguie-n gură
sub mușcătură

amprente

ți-am dat inima s-o asculți
și-ai apropiat-o de buze
iar ecoul sincopei
îți deslușea durerea
ai desfăcut-o ca pe-o caisă
și pulpa mirosea a iubire
iar sâmburele credinței
era tare.
cred în tine și-n mâinile tale
și-n buzele tale
și-n ecou
iar eu
o amprentă
pe sufletul tău