Aceleași păduri pline de frunze și umbre
Îmi amintesc de tine
Deși tu vii alunecând ca razele de soare
Și nu știi unde pleci

Arareori umplu clipele cu toate distanțele
Acelor aripi adormite
Tu crezi că sunt vânător și te ascunzi
Ca ochii după pleoape

Port sabia de foc care taie diamante
Tu știi ce port adună
Corăbii rătăcite prin valuri înspumate
Și vinzi coșuri de humă

Candele ard cu miros de sfinți parfumați
Noaptea naște stele
Se risipesc pașii fluturilor dezorientați
Ești umbră de iele

Legănând apa valurile dorm între maluri
Îți dărui cuvintele mele
Nu mai pot albastru să-l împart nimănui
Setea mă poartă în vele

Trec nestingherit purtat mereu de străini
Urmele urmelor urmașilor
Sunt umbră, culoare, barcă și miros risipit
De pensula pictorilor

Și te port trecând oarecând spre asfințit
În umbre, în frunze
Risipit în timp vlăstar verde-ncolțind
În tâmpla cu muze