Inima ruptă din zăpadă

imaginea utilizatorului carmenis
poem

Interminabil
o inimă se topește
ruptă din zăpadă
o inimă fixată cândva
în al noulea cer
îmi amintesc de o lacrimă
încrucișată cu oasele
translucide
adâncind sărutul
în placenta deschisă
ca o floare de lotus
zăpada îmi ronțăia copilăria
și inima picura,
picura
contrar așteptărilor
vârsta nu se mai prăbușea
printre acuarele,
peste spinii din vene
ea îngenunghea,
îngenunghea.