Virgil -
cîteodată
merg pe urma cuvintelor cîteodată
nebunu-nțeleptul îmi sînt magi
restul o pată verzuie pe barba de-aramă
faunului să nu irosească picătura
clipa de ambră clipa de smoală
umbra cupa întinsă mîna întoarsă
merg îmi străpung trupul cu încă o teamă
lamă răsucită sub arc o gheară îmi caută
punctul în care nu exist niciodată
fiecare treaptă țîșnește un hohot
zămislind singurătate-ndoială
călimara rînjește crăpată a semn
merg către-mblînzirea din somn
lumina răzbate prin buza de clopot
mîna se desprinde din ceară
pămîntul se urcă în trupul de lemn
o zi revine desnudă războiul din noi
e doar o vorbire ciudată
Poezie:
Comentarii
lucian -
interesanta ideea de a construi poezie. mesajul nu își pierde menirea, însă se încifrează în text, încât, ca citior, te întrebi dacă autorul a voit să exprime ideea din titlu sau să se descopere cititorului în toată complexitatea sa.