poeţii mari îşi încep ziua
cu un pahar de tărie
alungă din aşternuturi
umbrele pe care s-au
încolăcit sub pomul cunoaşterii
îŞi descos amintirile din perne
Şi se bucură
împărtăşindu-şi profeţii
despre împărăţia de o mie de ani

prin priviri alunecă din larg corăbiile
în locul catargelor
flutură aburii iubitelor topite de aşteptare

când mor un demon le sapă în palme
flacăra unei femei