m-am pierdut printre rîndurile sălii
printre oamenii care mă priveau
m-am pierdul ca și un copac
prin pădure
ca un cui ruginit prin cutia de cuie
a bunicului meu
de acolo credeam că se vede mai bine
se plătește puțin se profită mai mult
n-am știut că podeaua
și plușul
îți intră în vine că devii un tablou
împietrit și rigid
dar atît de profund conștient