Numai cu ei putem plânge plutind
S-ascund în propriul zbor
Necuprinși
Osteniți în patima oglindirii
În geana de cer purpuriu
I-ascult în tăcerea duioasă
De noapte eternă
Ca chihlimbarul stins
În veninul
Dorului nostru de noi
Ochii lor limpezi cu soare-n zăpezi
Urcuș de Sisif
Coborâș în Infern
Se văd
În casa podului lor cu oameni
Prinși de ispită
În rugă , în șoapte
Coborâți porumbei ai nopții
Să urcăm peste clipa liniștii voastre!

Aleanul nostru de zbor târâtor
Răbda-va căderea în colțul oului măiastru