întotdeauna mi-a plăcut cuvântul corali
inspiram mirosul sărat
desenam cu tălpile pe nisip
într-un moment de nepăsare impusă
cu aceeași agilitate
ființa mea ca un nor se abandona formei

cred că acum
e mai mult decât toamnă
pentru că dârdâi noaptea
și am frisoane în care femei ușoare
mă cheamă să le admir simplitatea
în vitrinele amsterdamului

ceea ce nu am aflat
pot numi tortură pentru cunoaștere
dar nici așa nu se umple vidul
pe care îl lasă o minune
în care ești deja prea bătrân ca să mai crezi