.
tren
jeg. chiştoace. cele mai profunde
cele mai adevărate iubiri
desenez un cerc pe geamul murdar
oamenii intră şi ies de acolo
adorm şi visez un copil
e singur în cameră
lumina oarbă –
o developare dureroasă a singurătăţii
(copilul deschide ochii
îşi lipeşte timbre pe irisul îngălbenit)
aleg o dată de naştere cu noroc
pântecele se adună în jurul meu
(lacrima deraiază în toate direcţiile
închid ochii şi mă visez)
Poezie:
Comentarii
emiemi -
Un poem placut, in opinia mea, cu citeva deraieri pe alocuri. "luminita de la inceputul tunelului" si "sunt gata sa ma nasc". Cred ca sunt imagini prea des folosite care dilueaza forta si atmosfera. Apoi acel final "inchid ochii si ma visez" iar nu mi se pare, cel putin in lectura mea, un final potrivit pentru dezlipirea timbrelor de pe iris. remarc, atmosfera si economia cu care se transpun starile.
a.a.a. -
...Un contrast prea puternic între tropii perimați și cei inediți și reușiți. Scot în evidență acuratețea ideii care nu se diluează ci ajunge unde se naște - în oniric. ...Toate bune! A.A.A