Tărâmul nimănui

imaginea utilizatorului cezar

Acest text se află în Șantier

oraşul era galben
obosit
precum un animal trist

începu
să ningă încet
pe întinsele străzi

micul oraş
pierdut
întunecat...

cuvinte incoplete
sau imposibile semne
şi morţi solemne

luni
duminigă
şi din nou luni

râuri de singurătate

treceau trenuri imense
negre
fără destinaţie

şi cădea zăpada
acoperind văile
şi răspândind frigul

mă pierdeam pe străzile întunecate
încercând să găsesc o cale
acoperindu-mi absenţa

Comentarii

Cezar,

Cezar, tu scrii textele direct pe site? Sau: tu îţi citeşti "poeziile" după ce le postezi?