O mică bestie a venit aseară la mine
Stătea obosită și mă privea
Cu fața plină de bunătate,
Cu fața plină de fericire.
Cine ești? am intrebat
Dar ea tăcea în continuare,
Se ghemuia la picioarele mele.
Cine ești? am întrebat tot mai blând,
Tot mai rugător, să n-o tulbur
Și un plâns vechi urca din amintire în mine.
Așteaptă! mi-a spus, așteaptă! mi-a spus
Și a deschis geamul spre grădina întunecată
Cu mâinile ei mici ca două pete de catifea,
Ca două mici pete fosforescente
Și-a luat zborul
Noaptea, ca un val orb, lovea zidul de piatră
Pe apele ei pluteau orașele, norii, trupuri în somn
Amețite de muzică. Se vedea cerul cu milioane de ochi
Ca mici bestii fosforescente.