suntem crescuţi cu miez de lună
dacă ne îndrăgostim
sufletele noastre îşi schimbă direcţia
un tren pe culoarul nopţii
inventează staţii pentru călătorie
vreau să ne iubim la un han
cu asfinţitul în fereastră
vărsăm pahare de vin
un cer fără stele nu se vede în
apă scoatem din el
până
ce lună plină
vei fi
Poezie:
Comentarii
da și nu petruț
bobadil -
nu îmi place deloc versificația ta, pe care probabil tu o consideri parte a unui așa-zis stil.
versul liber este bun, dar tu abuzezi de el și ceea ce iese este inestetic în opinia mea
versuri șchioape doar pentru că înțelesul este un pic mai jos
poemele tale trebuiesc aliniate în proză, citite așa, apoi împărțite în versuri după bunul plac al cititorului
în locul tău aș renunța complet la versificație
în opinia mea ție oricum îți lipsește
și uneori, e păcat de cuvinte
mie imi place versul si
anna -
mie imi place versul si stilul acesta, ideile curg unele din altele dand senzatia de liant, un liant pe care insa il poti rupe unde vrei sa pui pauza de respiratie, e un stil abrupt, inegal dar care conduce bine ideea fara sa o sufoce.
e un poem bun
nicodem -
aş fi adăugat un motiv pentru vărsarea paharelor de vin şi
făcută separarea de ideea precedentă.