Ela -
adinei
oamenii vin toți de-a valma adina trec prin umbrele tale
îți rod diminețile când desfaci minutele din cutia
de plastic primită cadou după ultima poezie ruptă în fâșii din memorie îți joacă feste știu mi-ai scris odată trei întrebări
despre cerșetorul bătrân din squarul spaniei eu nu am știut să răspund decât
cu tăcerile colorate strident să vezi bine
semnele de mirare din ochii gemenei
în seara asta adina te invit la un staccato pentru iluzie am rezervat bilete
pentru loja regală unde stau poeții trecuți de versurile albe
și care nu vor scrie vreodată cărți cu semnătură indescifrabilă
vino cu toți oamenii deodată adina vei auzi cum din mine ei pleacă
și nu se mai întorc decât cu amprente lăsate de ceilalți
Experiment literar:
Comentarii
alma -
Cu siguranță este un experiment poate pentru că este alt stil, este... este Poezie. Am trei observații: "și care nu vor publica" sună prozaic, "decât gârboviți de întunecări" sună optzecist (o sugestie, pentru ritmul interior al poemului: ultimul cuvânt din 2 silabe, terminat în vocală) și "nu-ți fă griji e întotdeauna o compensație" nu sună a vers. Și fără "de obicei". Am fost primul tău cititor. Un text puternic.
Ela -
Alma, foarte bune observațiile tale. Tocmai prelucram "optzecismele" și eliminam "firele de nisip" în plus așternute de mine ici-colo. E încadrat aici la experiment pentru că nu consider că acum scriu poezie. Poate că aici se pot încadra de fapt toate textele mele. Mulțumesc pentru că ai simțit forța interioară.
Imparateasa -
universul uman stabilindu-se pe conturul nostru. ne vom intalni cu ei - poetii albi - in astral adunand in noi dorinta de a roti mereu si mereu universul cuvintelor. tacerea sa ne fie regasire dupa zbaterea de aripi a intrebarilor. acolo, in coltul acela de lumina, oamenii toti vor purta pe umeri praful auriu din clepsidra. pentru ca vor ajunge sa priveasca, vor ajunge sa inteleaga. eu voi cere mai departe alte minute. regasire, Ela, si o calatorie spre miraj. multumesc.
Ela -
Adina, tu ai primit în dimensiunea spiritului tău alb-auriu acest joc al meu în nisipurile interioare. Mă bucură că ai știut să vezi toate elementele construcției. Și că îl poți păstra.
stefan doru dancus -
Poemul acesta mi se potriveste. Abia venit din Albania - traiesc senzatia unei ruperi fiintiale. Evident, am scris despre timpul petrecut acolo. Acest poem insa e dureros. M-a trimis acolo de unde am plecat. Incredibil mod de-a exprima intr-un poem frustrarea, dezamagirea, mila si revolta - cel putin asa am perceput eu acest text. Pentru sinteza de sentimente - o penita. Dancus