am promis că-ți voi scrie cîndva
un poem și mai bine
ți-aș fi dat
o jumătate din tot
sau ochii din mine
sau
ba nu
niciodată inima nu
cu izvoarele ei niciodată
fîntînile mele ascunse
luptele ciuma și tablele legilor moarte
apuse
ți-am promis cîndva un poem
de departe
iar acum îl aștepți
fierbîntată pe spate
remușcată de scorpii
vinovată sau poate
niciodată sătulă
dacă mor e mai bine să mor dintr-o parte
în conul de umbră
al sărutului tău
spart
pe buze scuipate
de focul ce arde-n găvanele mele
crăpate
ți-am promis cîndva
între geamăt și șoapte
un cîntec de mugur
un lapte de strugur
un murmur un murmur
dar tu ai taiat apele mele
lăsate pe spate
le-ai rîșcîit cu unghiile
pînă dincolo de piele
m-ai scalpat cu muchia nobilă
a cerceilor tăi
m-ai ras pe piept ca pe-un rob
mi-ai curmat nazireatul
nu mai am acum iubito
poeme
nici vreme nici șoapte
doar o pîrjolitoare
imposibilă
moarte