...și moartea...
te-ai strecurat în așternut
și cu-n sărut tăcerile mi-ai dat
m-ai stors de amintiri și mi-ai lăsat
cenușă-n colțul buzelor.
cu ochii adânci m-ai pironit
cernându-mă-n suspine
treceau trăirile cocori
rupând uitări din mine.
m-ai răstignit și m-ai uitat
o lacrimă în noapte
amprentă-n carne ai lăsat
topindu-te în șoapte.
mi-a patul iad și gândul rai
lumină-n întuneric m-am surpat
mi-e carnea lest și oasele s-au rupt
catarg, în noapte far mi-erai.
Poezie:
Comentarii aleatorii