Idilă

imaginea utilizatorului Dorel

Se întâmplă așa: tu vei fi
la țărmul mării și eu nu voi fi;
eu sunt foarte departe, sunt foarte demult;
tu cu părul căzut peste umerii goi,
cu pielea arămie și fragedă la
țărmul mării asculți
cum apele freamătă și eu am simțit;
te gândești la mine și eu am simțit,
mă vei iubi și eu am simțit;
se întâmplă așa: apune soarele și eu am iubit
azi trupul tău de atunci,
mirosul aspru de sare pe umerii tăi,
încheieturile rotunde,
oasele catifelate în oasele catifelate rotindu-se;
se întâmplă așa; tu vei fi
la țărmul mării iar eu
însuși țărmul...