Nu mă mai apasă greutatea gândului tău

Remușcări nu mai am,
Mâinile-mi sunt libere de sarcini
Pot sa incomodez cu ele pe oricine
Fără să-și facă iluzii.
Hulubii mi se așează pe umeri
De bucurie,
Câmpiile mele sunt invadate de sturzi
Peste mantaua galbenă de grâu.
Întelegi?
Zilele trec pe cursul apei
Și privesc pietrele rotunjite
Cum erau sânii tăi vara,
Acum tăcerea mieilor
Te îndepărtează-n noapte.

Răscruci de drumuri printre oameni
Cuvinte ascunse-n corzile vocale
Ca într-o mandolină
Așteaptă bătăile inimii altfel,

Să afli și tu cum îmi regenerez spiritul
Iubind altă femeie.