Dan Lusthaus, absolvent al departamentului de “Religii” al Universităţii Temple (USA), este acum profesor la Universitatea din Boston fiind specializat în Budismul Yogācāra. Ultima sa carte, Fenomenologia Budista, de 610 pagini, se află în topul vânzărilor pe domeniu.
Şcoala Yogācāra a apărut relativ târziu în dezvoltarea Budismului Indian (aproximativ în secolul 5), fiind privită de ea însăşi mai curând ca o continuare sau realizare a dezvoltărilor anterioare decât o îndepărtare de ele. Ea a încorporat, virtual, orice lucru pe care şcolile budiste anterioare îl dezvoltaseră.
Istoria spune că Organonul aristotelic ar fi fost scris după celelalte lucrări ale sale, inclusiv după Metafizică [1]. Ne putem imagina situaţia în care Organonul s-ar fi pierdut. Din restul lucrărilor sale nimeni n-ar mai fi putut descoperi silogistica. Hegel remarcă, pe bună dreptate, că meritul Stagiritului nu constă în descoperirea şi studiul silogisticii, ci în faptul că, o dată descoperită şi studiată, aceasta n-a mai putut fi aplicată în alte lucrări. Şi într-adevăr pe bună dreptate deoarece Metafizica – pentru că ea ne va interesa în primul rând – dacă ar fi fost încorsetată în chingile silogisticii ar fi pierdut enorm. Deoarece logica (incluzând silogistica) aristotelică nu admite contradicţia care este echivalentă cu paradoxul. Pe când Metafizica Stagiritului, da.
Iată dragilor ce se mai poate găsi pe net şi anume părerea unui tînăr om de ştiinţă despre poeţi şi poezie în general:
„Ce spune un poet e fix zero din punct de vedere al cautarii adevarului. Caci un poet poate spune orice. Spune asa ca suna frumos, nu ca ar fi adevarat”.(sic!)
Întrebarea care se pune în consecinţă e cît adevăr şi cîtă prejudecată comun-nihilistă conţine afirmaţia de mai sus? Pentru că adevărul – nu-i aşa – nu e monopolul niciunei culturi darămite al vreunui subdomeniu al culturii cum e fizica sau literatura, să vedem mai întîi ce e real în cele afirmate:
- Legea esenţială a poeziei, a artei în general, e frumosul ca adevăr intuitiv. Poetul nu caută adevărul ştiinţific, nu explică şi nu demonstrează matematic nimic.
NOEMA este o publicaţie anuală, tipărită, de 500 – 600 pagini, care apare sub egida CRIFST (Comitetul Român de Istorie şi Filozofie a Ştiinţei şi Tehnicii) de pe lângă Academia Română.
Comentarii aleatorii