-crezi că o sa vină?
-de ce să nu vină? arhontele a zis că e pe drum
-nu știu, păunii zboară cam jos azi, e un semn de durere
-o durere ca un ac în splină?
-mai curând cât o întâlnire. Stai în vitrină la Café de Flore și o astepți, trec mii de femei frumoase cu o vulgaritate bine definită cu iz de Chanel, ciorapii mulați pe schelet până la locul pe care îl bănuim oferit parcimonios altuia, de aceia oftăm cu o jale gelos esoterică..asta e durere, eu o numesc eanuvinesindrom.
- dar el, el de ce nu vine? a promis, a făcut piruete, a sărutat larii și penații, unde e bastardul?
- e un tip infect îți spun chiar și basca lui pute
- o momâie, un gunoi!
- precis că e incult și sever perversul
AMALTHEIA – funcționară (nemăritată), între 35-40 de ani
AGLAÉ – profesoară de franceză, între 35-40 de ani
PARASCHIVA – văduvă bogată, între 40-45 de ani
VOCILE DE LA TELEFON
DECORUL
Acțiunea se petrece în salonul unei case, mobilat în stil clasic (sau după placul regizorului).
SCENA I
Amaltheia singură. Stă într-un fotoliu, lângă care se află o măsuță cu telefonul pe ea, și citește ziarul,
AMALTHEIA:
Așa-a-a... Ia să vedem ce avem aici!... Vând teren intravilan,
cappuccino cu acompaniament de pian. dicteu cronometrat, catalog kelaro, op.2
bine, mama, bine... închid, intru în repetiție pentru boema, vin să te iau după de la medic. poop/ gong 1. kati, la cabină/ machiajul? gong 2... e bine/ de ce îmi ard emoțiile? primii 30 de ani sunt grei în artă, după aia te obișnuiești/ george... aici eram/ gong de orchestră. 1, 2,3 primele acorduri/
am uitat: eu unde trebuie să stau?
hai, mă... lângă george. sunteți certați?/ concentrează-te, katya/ mă uit spre regizoare. o văd pe mama, alb de spital. două vocalize și o perfuzie.
de pe scenă, sala se pierde în abis. cinematografic.
mi-amintesc brusc o secvență de dragoste cu doi negri. ce fac? am întrebat, copil fiind. întuneric/
Amândouă deodată sar de pe scaune şi se reped la oglinda agăţată pe perete, se ciocnesc una de alta.
AGLAÉ:
Par-r-rdon!
PARASCHIVA:
Ho, soro, că nu dau turcii! Ce te împingi în mine, de parcă nu ai mai văzut oglindă?
(O împinge cu umărul şi începe să-şi aranjeze părul.)
AGLAÉ:
Eu mă împing în tine?... Tu te împingi în mine… şi, şi…
PARASCHIVA:
Şi mai ce?...
AGLAÉ:
Şi hai odată mai repede!
PARASCHIVA (făcându-i loc.):
Na, uită-te şi tu şi te satură de frumuseţe, numai ai grijă să nu…
AGLAÉ (mirată):
La ce să am grijă?...
PARASCHIVA:
Să nu crape oglinda de atâta farmec. Ha-ha-ha!...
Comentarii aleatorii