scenariu

imaginea utilizatorului Madalina Cauneac

Am obosit să dansăm flamenco

teatru scurt

Personaje:
El- tânăr student, într-o relație cu ea de trei luni
Ea- tânără studentă, într-o relație cu el de trei luni

Afară, pe terasa unui balcon, seara târziu, o tânără povestește cu iubitul ei. Este o discuție chiar înainte de plecarea ei în vizita mamei din Italia. Tânărul se joacă cu o cameră de filmat, înregistrând în cele din urmă toată conversația.

(el) Unde ai pus țigările?
(ea) Îs la mine în buzunar. Uite, ia-le de aici.
(el) Așa, și-mi ziceai de maică-ta. Ai mai fost vreodată la ea?
(ea) E prima oară. Am emoții, sincer. Așa cum am avut de fiecare dată când am condus-o pe ea la autogară.
(el) Și cum era?

Teatru: 
imaginea utilizatorului Cosmacpan

Al saptelea cer

opera rock

Orchestra incepe sa cante un ritm destul de rapid care va deveni pe percurs linia de rupere. Dupa 10 min ritmul devine slow si incep sa intre pe scema personajele cere se aseaza in semicerc avandu-l in centru si intr-u catva separat de ceilalti pe Cosmin, eroul principal. Spotul luminos se plimba punand in evidenta fiecare personaj dupa care ramane fixat pe Cosmin. Al doilea spot alb se aprinde fixand un personaj mascat ce va avea rolul de povestitor. In acest timp spotul pus pe Cosmin se schimba din alb in toate culorile (fara roz) si se termina in negru.

1 Motto: ti-ai parasit dragostea dintai

Teatru: 
imaginea utilizatorului Mihaylo

Logodnicii Amaltheiei (scenele XVIII-XXII)

Comedie într-un act

SCENA XVIII

Amaltheia singură

AMALTHEIA:
Ei, na poftim, prietene am vrut, prietene am. Cine dracu’ m-a pus să mă nasc fată mare?... Gata, ajunge! Mă fac curvă!
(Sună telefonul, îl dă pe spiker.)
Aloou!
VOCEA:
Domnișoara?...
AMALTHEIA:
Da chiar ea!
VOCEA:
Vai ce bine îmi pare, eu… știți…
AMALTHEIA:
Cu cine am onoarea?
VOCEA:
Ce aveți?
AMALTHEIA:
Cu cine vorbesc?
VOCEA:
Cu mine!
AMALTHEIA:
Ați uitat să vă prezentați!
VOCEA:
Unde?
AMALTHEIA:
Spuneți-mi cine sunteți?
VOCEA:
Știți, eu v-am sunat…
AMALTHEIA:
Domnule dacă nu te prezinți îți închid telefonul în nas!
VOCEA:
În nas… ce nas?...
AMALTHEIA:
Este o expresie, așa se spune.
VOCEA:
Expresie?... Interesant!
AMALTHEIA:

Teatru: 
imaginea utilizatorului survivivore

Unghiul mort al scriiturii II

(after an idea outcrossed with L. I.)

PERSONAJE:
Autorul
Personajul
Piesa
Spectatorul

Autorul: starea tace

Personajul: se preface că nu e aici

Autorul: (către Piesă) starea erai tu

Spectatorul: (către Piesă) dar n-ai observat

Personajul: ziceai că ești o stare

Piesa: dar câteodată tac, mă fac că nu văd

Personajul: deci erai cu fața întoarsă

Piesa: aștept

Piesa: (doar apăsare)

Piesa, Personajul: (către Autor, tare) te-ai autosuspendat?

Piesa: deci mă obligi să te percep aici

Personajul: lași un om într-un labirint

Autorul: mă scuzați, sunt și eu prins într-un alt labirint. Vorbeam cu Spectatorul și stabileam detaliile pentru piesa de mâine

Pesonajul: (ca un personaj care se uită în sus spre autorul uriaș de deasupra capului)

Teatru: 
imaginea utilizatorului urabuzdugan

Ultima dată când mai mor

piesa de teatru

Personaje: Eusebiu, Amanda, Virgil, Tudor, Domnul Profesor, Igor,

Pe scenă se află o masă şi nişte scaune. Un om sta în poziţie de fetus (Domnul Profesor), o femeie desenează la şevalet (scenografa, Amanda) şi un rus (Igor) care cântă la o chitară pe un scaun. Acesta din urmă stă cu scaunul chiar lângă Domnul Profesor. În scenă intră agitat un tânăr (actorul, Eusebiu).

Eusebiu: (către cei din cameră) Ce s-a întâmplat? Unde e?

Nimeni nu pare dispus să-i răspundă şi nici acesta nu-l observă pe profesor.

Eusebiu: (către scenografă) Ce faci? Unde e?

Amanda: (pictează în continuare nedisturbată de acesta) Vezi să nu calci pe el...

Teatru: 

Pagini

Subscribe to scenariu