scenariu

imaginea utilizatorului gEoRgI

monolog I

hai că pe asta n-o mai cred. cum să câștigi tu soarele, privirea dacă nu ai ochi? unghii dacă degetele au fost secerate în furtună?
mama ta îmi spunea că din orice îmbrățișare îți plăcea să faci niște cătușe fără nicio cheie de rezervă. niște dureri înmuiate în sosul filosofiei. întrebări grilă cu variante nule de răspuns. bătături la fiecare deget cu piele cojită, care să nu răspundă la invitațiile articulațiilor. că îndoiai fiecare pliu încă o dată, îl mulai pe mână și te rugai să mori. că orice femeie din fața ta era icoana cu cina cea de taină, rama de la tabloul cu șliț, pantoful din cutia de carton uzat.

Teatru: 
imaginea utilizatorului survivivore

Unghiul mort al scriiturii II

(after an idea outcrossed with L. I.)

PERSONAJE:
Autorul
Personajul
Piesa
Spectatorul

Autorul: starea tace

Personajul: se preface că nu e aici

Autorul: (către Piesă) starea erai tu

Spectatorul: (către Piesă) dar n-ai observat

Personajul: ziceai că ești o stare

Piesa: dar câteodată tac, mă fac că nu văd

Personajul: deci erai cu fața întoarsă

Piesa: aștept

Piesa: (doar apăsare)

Piesa, Personajul: (către Autor, tare) te-ai autosuspendat?

Piesa: deci mă obligi să te percep aici

Personajul: lași un om într-un labirint

Autorul: mă scuzați, sunt și eu prins într-un alt labirint. Vorbeam cu Spectatorul și stabileam detaliile pentru piesa de mâine

Pesonajul: (ca un personaj care se uită în sus spre autorul uriaș de deasupra capului)

Teatru: 
imaginea utilizatorului Mihaylo

Logodnicii Amaltheiei (scenele XIII-XVII)

Comedie într-un act

SCENA XIII

Paraschiva şi Aglaé

(Își tapează amândouă părul și își șterg cu șervetul colțurile buzelor.)

PARASCHIVA:
Ce zici o fi el?
AGLAÉ:
Cine?
PARASCHIVA:
Ei cine?... Logodnicul dragă, că nu vorbim aici de sfântul Sisoie.
AGLAÉ:
Ce bine ar fi să vină…
PARASCHIVA:
Mie-mi spui?...
AGLAÉ:
Cât m-aș bucura…
PARASCHIVA:
Și eu soro, și eu…
AGLAÉ:
Eu pentru Amaltheia m-aș bucura…
PARASCHIVA:
Și eu soro, la fel…

Teatru: 
imaginea utilizatorului Cosmacpan

3 ori 7

Personaje :
Florina - mama Elenei, 45 de ani, pensionata pe caz de boala, suferinda cu inima;
Elena - fica Florinei, 23 de ani, contabila la o intreprindere de mobila, inocenta si inca virgina;
George - subinginer la aceeasi intreprindere, 28 de ani, prietenul Elenei;
Maria - tiganca, ghicitoare, 65 de ani, femeia care ii face curatenie Florinei;
Jenica - tiganca, ghicitoare, vestita pentru facerea se desfacerea farmecelor.

Locul actiunii :
Un oras, la fel de linistit ca oricare oras al acestei tari, cu oamenii sai buni sau rai, oameni mai mult sau mai putin creduli, oameni mai mult sau mai putin necajiti, oras cu strazile, cu casele, cu amintirile si povestile sale, povesti de dragoste, povesti de groaza, povesti.......

Teatru: 
imaginea utilizatorului Virgil

din dialogurile misogine ale lui Fane și Costi - partea întîi

despre dragoste - scena I

Costi: Măi Fane, ce faci?
Fane: Citesc.
Costi: Ce citești?
Fane: Despre dragoste.
Costi: Despre dragoste?
Fane: Da.
Costi: Ce despre dragoste? Tu despre... dragoste? Te-ai prostit?
Fane: Da, despre dragoste. Așa îi zice la carte. Și de ce să mă prostesc?
Costi: Păi așa, tu despre dragoste?
Fane: Da, eu. Ce, nu e voie?
Costi: Ba e, am zis eu că nu e? Doar că e așa, cum să zic, aiurea. Înțelegi?
Fane: Ce e aiurea?
Costi: Lasă măi, și ce zice la carte? Ce zice despre dragoste?
Fane: Păi zice că toți avem nevoie de ea, cam așa ceva. Am citit doar primul capitol.
Costi: Toți avem nevoie de ea? Ei lasă..
Fane: Ce să las?
Costi: Nimic măi. Ce mare chestie e și asta, că toți avem nevoie de ea?
Fane: Păi dacă așa scrie... Tu m-ai întrebat să-ți spun ce scrie. Asta scrie.

Teatru: 

Pagini

Subscribe to scenariu