Autodafé
Jumătate albă, jumătate fiară
mi se frânge șubred strigătu-n afară
mi se-afundă mersu-n mâl de neputință
smulge-mi, Doamne, smulge-mi spinul din ființă
lasă timpul vânăt să se scurgă tot
nu mai știu cărarea, nu mai vreau să pot
golul cu limanuri de-așteptare roase
năvălește silnic în lumini și-n oase
nu mai am mătănii să număr pe ele
ceasuri smălțuite cu false vopsele
termină-ți lucrarea, termină-mi cuvântul,
istovește-mi, Doamne, furia și gândul.
Poezie:
Comentarii
Aranca -
Rima utilizată oferă o tentă apocrifă textului și dă senzația unei lecturi din culegeri de balade și bocete populare. Am observat diferențe mari de valoare între textele postate; îngăduie-mi să îți spun că nu tot ceea ce scrii se poate posta, folosește-ți filtrul autocenzurii. Acest lucru te va ajuta să diferențiezi un diamant de o mărgică de sticlă.
Sancho Panza -
stiu, Marina; multumesc...dar nu te supara - pentru mine virtualul e un loc de relaxare, intr-o mare masura. si un punct de observatie, daca vrei... sunt atatea lucruri grave in viata reala...incat aici prefer sa ma misc lasand la o parte incrancenarile. daca uiti sa zambesti , esti pierdut...:)
Aranca -
Adriana, nu confunda totuși un loc virtual de relaxare (ce poate purta diverse nume...) cu un ezine de literatură și arte.
Virgil -
un text bun, chiar daca nu poate place tuturor. eu as mai adauga mister, mai ales spre final
Sancho Panza -
Marina, si pe acest ezine de literatura si arte trebuie sa ne miscam scortos si rigid, patrunsi pana-n varful degetelor de esentele sublimate ale egourilor? :) ce-ar fi sa ne relaxam putin? sunt convinsa ca soarele rasarea cu mult inainte de rasaritul Hermeniei...iar Arta exista inainte de Hermenia ...si, slava Domnului, nu se va pierde daca eu ( de pilda) voi recunoaste ca sunt departe de perfectiune. si-mi amintesc de "Numele trandafirului"... dar daca totusi Dumnezeu rade, Marina? :) de fapt, cred ca stii ce vreau sa spun; doar ca...aici e prea "stramt" pentru un astfel de subiect :)
vladimir -
Mi-a placut acest text tocmai prin atmosfera pe care o degaja si muzicalitate... tocmai locurile unde autoarea falseaza dau senzatia de autenticitate a trairii. Incearca sa scrii acelasi text fara rima si sa ocultezi astfel ritmul... ascunde cantecul in interior. O sugestie doar, un posibil experiment.
Sancho Panza -
Valdimir, ti-am citit comentariul...stii ce-i ciudat? :) ca autoarea nu falsa pe nicaieri. pur si simplu striga.nu, nu e vorba de o traire mimata... da, stiu, privit din afara, trebuie sa para absolut patetic...:) e un text pe care nu mai pot interveni. fireste ca subiectul are si variante de abordare dezvoltate in vers alb...dar asta asa s-a scris. multumesc pentru interventie si comentariu.
vladimir -
Adriana eu nu-mi permit luxul datului cu parerea privind sentimentele autorilor care le-au generat textele... prin urmare cand vorbesc despre locurile in care autoarea falseaza ma refer la rima incompleta :)