Știu aproape tot. Mai am
sã învãț origami.
Plîng. Îi strig mamii:
„Cum sã vorbesc cu florile, mamã?
Și ele sînt ființe vii!“.
Ți s-a-necat corabia cu comori
și nu știi.
Zac pe fund de ocean
frumusețea, candoarea, încrederea și elanul.
Corabia era asiguratã! Ți se dã înapoi
o alta-n care strãlucește banul.
Te trezești într-o dimineațã stîngaci –
ți se spune: e sindromul geamãnului dispãrut!
Unde e fratele meu?! Aș fi vrut
sã ne jucãm nițel…
Dar fratele e resorbit
în lumea din care-ar fi venit,
nehotãrît sã se nascã
(a fost mai înțelept el?).
Pe bolta albastrã
poate mã privește dintr-o stea.
Mamã bunã a mea,
vreau sã vorbesc cu lumina
dar fuge prea repede…
A cui e vina
cã lumea s-a pornit sã își lepede
învelișul de aer,
învelișul de iarbã,
cã Dumnezeu își rîde în barbã
de oamenii-furnici
și-i face din ce în ce mai mici?
Drobul de sare s-a dãrîmat
a venit mîța și l-a luat…
Vom face altul, dintr-un miel blînd
și vom mînca pînã cînd
n-o mai rãmîne pe sãrmanul Pãmînt
nici mãcar un purice…
Vreau sã vorbesc cu mine, mamã,
și n-am despre ce!
Comentarii
montecristo -
"ți se spune: e sindromul geamãnului dispãrut! Unde e fratele meu?! Aș fi vrut sã ne jucãm nițel… Dar fratele e resorbit în lumea din care-ar fi venit, nehotãrît sã se nascã (a fost mai înțelept el?)." "Vreau sã vorbesc cu mine, mamã, și n-am despre ce!" Felicitări! Mă voi interesa dacă pot aprecia poemul cu peniță. Profund și în același timp accesibil. Mesaj puternic. Cris
francisc -
Regulamentul Hermeneia, articolul 26. Membrii Hermeneia au posibilitatea evidențierii unui text prin acordarea unei „penițe de aur”. Acest lucru va trebui să fie însoțit întotdeauna de un comentariu care să explice motivația celui care o oferă. Orice abuz va fi sancționat de către editori/moderatori.