Djamal -
.
îți citesc frumoasa moarte
când zidurile își reglează tonul
ca pe o tensiune oscilantă
cu câte-o icoană
câte-o mână tremurândă
privindu-ți rochia de mireasă
luciul pantofilor dornici
de trepte
de o caldă descălțare
în palmele mele
se desfac atâția maci să-ți spună
un singur cuvânt
doar unul singur
și să se închidă la loc
într-o roșie tăcere
îți citesc frumoasa moarte și pășesc
printre sâmburi în căutarea ta...
Poezie:
Comentarii
francisc -
frumos text. imi place sentimentul, imi aminteste de psalmi si de prea buna pierdere a fiecaruia in tacere
anna -
imi place poemul Djamal, discursul poetic nu este morbid, constientizezi ca moartea este o experienta suprema dar de neevitat, de aceea "doliul" tau are influente alegorice subtile (trimiteri la rochia de mireasa) scrii despre moarte in culori vii... imi place sitagma: "frumoasa moarte"... care induce a acceptare tacita, a impacare cu soarta si cu legile ei si nu a revolta ... nu am inteles versul 10, e un typo, sau... ? cu bine anna
Djamal -
Dorin, mă bucur că ți-a plăcut poemul. esti un autor a cărui părere contează pt mine, mă ales stiind că tu nu faci comentarii de socializare și nu-ți place chiar orice. iti multumesc toate cele bune
Djamal -
Nuta Craciun, iti multumesc pt apreciere da, era un typo cuvantul acela imi cer scuze pt intarzierea raspunsului iti doresc o primavara minunata si multa inspiratie
îți deplang chiar si
elia-clodia -
îți deplang chiar si moartea
intre zidurile ce își reglează tonul
ca pe o tensiune oscilantă
descalta-te de
luciul pantofilor dornici
de trepte
descălțate
în lacrimile mele
se desfac atâția maci să-si spună
un singur cuvânt
doar unul singur
și să se închidă la loc
într-o sadica tăcere
pășeste cu grija
printre sâmburi în căutare...