Jan era ţăran şi creştea capre

vreo 200
capre albe cu ugere pline şi foarte fericite
capre
din care şi-a făcut omu' casă masă piscină
şi câteva tractoare
şi dacă stăteai să-l asculţi
şi-a făcut din ele
chiar o filosofie de viaţă

caprele
spunea el
sunt şi scop
şi mijloc şi început şi
(mai nou)
sfârşit

în fine

Jan era ţăran şi creştea capre

până vreo şase nefericiţi dădură colţu' anu' trecut către sfârşit de Q Fever şi de-atunci majestatea sa Statul se apucă frenetic de vânătoare de capre domestice gestante sau nu
aşa
preventiv
şi nu peste mult timp ţărişoara asta cât judeţul Olt se umplu de ochi sticloşi boturi căscate şi
pardon
stârvuri de altfel perfect sănătoase dar majoritatea în mod evident vinovate de păcatul originar cu vreun ţap de angora bine situat pentru proiecţia generaţiei viitoare
(de-ţi îngheaţă sângele-n vine mai ales noaptea când te bântuie strigătele de agonie
deşi e linişte iar de câteva zile)

Jan era ţăran şi crescuse capre
dacă stăteai să-l asculţi era mândru
de asta
era mândru de saboţii lui de lemn şi de
şosetele lui de lână tricotate
mai mult decât de diploma în filosofie
de la Universitatea din Groningen

astăzi
nu mai spune nimic

dar ieri
a sărit în aer tribunalul districtual cu toate cele 200 de persoane
din componenţă
de altfel perfect sănătoase dar în mod evident predispuse la a contracta A/H1N1
şi doar li s-a spus să evite aglomerările umane
aşa
preventiv