ce-avem noi
sparge toate tiparele
kitty

uite
d-aia nu vreau eu să-ţi scriu nici un poem de amor
convenţional
noroc că-i aşa simplu cu tine
n-ai nevoie de atât de multe cuvinte
ceea ce
în paranteză fie spus
uneori mă enervează teribil

poate că tu eşti aia care are dreptate
în fond toate cuvintele s-au declarat deja de milioane de ori
au ajuns să se devalorizeze ca o unealtă din silex
de care nu mai are nimeni nevoie
de când s-au inventat combinele

d-aia nu-ţi mai spun că te
în nici o limbă
de nici un fel de circulaţie
deşi te
până şi pentru cele mai mărunte lucruri posibile
(pentru care este foarte posibil
mâine să te
exact opusul)

nu mă apuc să fac liste că iar cad în derizoriu
şi în patetisme marca elevul dima dintr-a şaptea
cum cine e ăla
unu'
nu-l cunoşti tu
şi nu
n-o să ies la bere cu el diseară

(şi totuşi
kitty
nu mă pot abţine să-ţi spun cuvintele-alea două
mai ales când nu mă-ntrebi de ce uneori mă bufneşte râsul
când mă uit la tine stăruitor încercând să-mi imaginez cum ţi-ar sta cu nişte urechi
de pisică
în vârful capului)