Un copac singur în noapte

imaginea utilizatorului silvius
Ascuns în muţenia gândului

în fiecare zi ploioasă de toamnă
mi se prelinge prin trup o durere
din tălpi până-n creştet
ca un şarpe târându-se vara
prin vreascurile pădurii

cu fruntea lipită de geam
privirea scapă pe întinderea nudă
şi ascuns în muţenia gândului
sunt umbra la care nimeni nu vine
văd firele ploii atârnate de streşini
uneori vântul le frânge căderea
timpul a dormit în ceasornic
Doamne, îmi zic, cât voi mai rămâne uitat
un copac singur în noapte
cu ramurile pe alocuri uscate
cât vor mai înflori primăveri
peste mine
şi câte cuvintele aceşti fluturi albi
pe hârtia ca un cearceaf creponat
a unui poem pentru totdeauna nescris

Comentarii

...

"geamul ferestrei"? de ce nu, simplu, fereastra? sau geam?
si "durere de junghi"?
azi o fi ziua tautologiilor?

în fiecare zi ploioasă de toamnă
mi se prelinge-o durere
din tălpi până-n creştet
ca un şarpe târându-se vara
prin vreascuri

cu fruntea lipită de geam
sunt umbra la care nimeni nu vine
văd firele ploii atârnate de streşini
uneori vântul le frânge căderea
timpul a adormit în ceasornic
Doamne, îmi zic, cât vor mai inflori primaveri
peste mine
si cate cuvintele
aceşti fluturi albi
pe hârtia ca un cearceaf creponat
a unui poem pentru totdeauna nescris

cam asta a ales si-a cernut un cititor, prin sita lui. :)