kalipeto -
(Evanghelia după Ioan, cap.4, vers.4-42)
dă-mi să beau -
în fântână apa a început să tremure ușor
a bucurie simplă
așa cum simt doar izvoarele care nu au
vreme de zbor
ceri să bei de la mine -
sub pleoapa caldă a deșertului lumii
lacrimile nu mai au gust de sare
firele nisipului
prinzând să se îmbine
în ulcioare de lut
fiecare
dacă ai fi cunoscut -
câtă istorie transformată în cerc
și cât neștiut
transformat în motiv
al rostogolirii
mai rămâne descleștarea zborului pierdut
și presărarea cu aripi
a firii
mi-a spus tot -
căderea în dimineață
e doar apa pregătită pentru spălarea mâinii
a buzelor
și-a tuturor gândurilor care se scot
din sufletul ars
al fântânii
Poezie:
Comentarii
adica.
kalipeto -
adica... alb:) despre purificare, iertare, schimbare... si cine mai stie ce-o mai fi trebuind sa sufere fantana intru schimbarea apei si a capacitatii de a darui... Multam de prea aleasa-ti parere subiectiva:)
Poetică speculație pe marginea
Călin Sămărghiţan -
Poetică speculație pe marginea motivului fântânii, apoi corolarele despre ochi (v. pleoapa și lacrimile), despre ulciorul de pământ grăind a istorie rotundă (transformată în cerc). O istorie despre om, pământ, ulcele, și iarăși om, un altul, o altă fire, acum ”cu aripi”, o istorie albă, un cec în alb întins eternității.
Dacă mi se permite şi mie o părere
a.a.a. -
Dacă mi se permite şi mie o părere - poate că cel mai negativ aspect al acestui text este poetizarea. Cel puţin în cazul meu, scrierea nu a reuşit să-mi transmită nimic. O fi de vină discursul ăsta smerit, care, cumva, depersonalizează (nu doar în cazul acesta), o fi de vină scufundarea în meditaţia spirituală, revelată prin analogii materiale primordiale (apă/izvor/fântână/nisip/lut/cerc), o fi de vină percepţia mea...
Cred că oricare ar fi ideea unui text, oricât de inedită/adevărată/spectaculoasă ar fi, atunci când este exprimată prin construcţii de genul celor de mai jos, nu respiră.
"izvoare care nu au vreme de zbor" (sintagmă artistică, nimic de zis, dar retorică, goală)
"pleoapa (caldă a) deşertului lumii" [genitiv dublu + aglomerare preţioasă (caldă) + megaclişeu (deşertul lumii)]
"lacrimile nu mai au gust de sare" (demitizare/declişeizare)
"firele nisipului prinzând să se îmbine în ulcioare de lut" [megaclişeu (firele nisipului) + pleonasm (ulcioarele sunt din lut)
"motiv al rostogolirii/descleştarea zborului/presărarea firii" - (genitive, genitive, genitive)
"căderea în dimineață e doar apa pregătită [...] - "fără niciun corespondent logic, deci având doar noimă intuitivă". Aici ar mai fi de zis că foarte mulţi au uitat că există şi o logică a metaforelor şi că ea, metafora, nu se poate întemeia fără această logică.
etc
artgoticu, iar citesti cu ochii
kalipeto -
artgoticu, iar citesti cu ochii aceia de nu se inchid niciodata; si bine faci:) e bine cand treci printre versurile mele, multam!
A.A.A. - absolut logic ce spui, doar ca nu e logica mea:) multam ca ai citit cu atata atentie totul. spune-mi ca nu trebuie sa raspund la toate cele comentate (genitive, figuri, alea alea:))