astăzi am curajul celui ce merge pe sârmă
deasupra Niagarei
fiindcă descopăr că uneori pământul de sub tălpi
e mai îngust și mai tăios decât firul metalic
dintre două maluri
spectatorii sunt cei ce-mi poartă temerile
până la tremuratul celui din urmă genunchi
ajuns prea târziu pentru a cere socoteală chibzuinței
sau pentru a încropi un moment de umanitate
de a fi acolo pur și simplu ca aerul din acvariu
fac o reverență cuvântului care mă înalță
până la ramura cea mai de sus
acolo unde seva din adâncuri
se rotunjește sub coajă de fruct neoprit
caut un om cu aloe pe gânduri
și ninsoare albă moale pe cuvinte
cu pâine în loc de umăr și soare în loc de brațe
fiindcă sub tălpile lui încolțește grâul
iar în umbra lui nu cade niciun cer
Poezie:
Comentarii
...
batori -
Un poem foarte frumos. Un titlu sugestiv.
Nici nu ştiu ce strofă să aleg.
Uite, îmi place aici: "spectatorii sunt cei ce-mi poartă temerile/până la tremuratul celui din urmă genunchi"
şi ultima strofă e pe sufletul meu...
"caut un om cu aloe pe gânduri
și ninsoare albă moale pe cuvinte
cu pâine în loc de umăr și soare în loc de brațe
fiindcă sub tălpile lui încolțește grâul
iar în umbra lui nu cade niciun cer" - superb!
A "căuta un om", această construcţie poate avea după ea orice cuvânt, absolut orice cuvânt, că este cu "aloe" sau cu muşeţel sau cu miros de gutuie, ar suna la fel de bine în poem.
Apreciez maturitatea textului, comparaţia "pământului de sub tălpi" cu "firul metalic dintre două maluri" sau două lumi le-aş numi.
Îmi plac şi versurile: "ajuns prea târziu pentru a cere socoteală chibzuinței/sau pentru a încropi un moment de umanitate" care vin ca o explicaţie ştiinţifică şi e bine pentru cititor că nu rămâne în metaforă permanent, îl ajută să gândească un drum în poezia propusă.
Personal, un poem care nu lasă loc de cârcoteală.
Frumos spus...am citit şi
Cristina Moldoveanu -
Frumos spus...am citit şi recitit şi mi-am adus aminte de un cântec vechi mai puţin ascultat pe care îl fredonam în tinereţe:
Mircea Vintilă - Om de zăpadă, pe versuri de Florian Pittiş.
http://www.youtube.com/watch?v=cyeM8coDrLQ
Este un poem cald cu imagini frumoase, într-adevăr deosebit. Pentru mine doar versurile dintre genunchi şi neoprit sunt mai puţin valoroase (nu cârcotesc), fiind prea abstracte faţă de marginile concrete ale poemului. Acele versuri, cărora nu le neg valoarea par a fi prea "căutate", prea seamănă cu o introducere în filozofie, sunt simple dar şi seci comparativ cu restul poemului care este într-adevăr compus din imagini şi sensuri îmbinate cu măiestrie. Aceste versuri de mijloc sunt ca o sârmă ireală între cele două maluri, acest lucru doream să îl exprim. Ca şi cum ar fi alt limbaj poetic.
Dar mai presus de orice doresc să subliniez cât de mult mi-a plăcut, dovadă că acest om există cu adevărat şi în alte suflete, nu doar pe hârtia ta.
'caut un om cu aloe pe gânduri'
yester -
am avut de ales între o emisiune la care se discută politică și (re)parcurgerea unui poem pe care l-am îndrăgit la prima lectură. există aici un mesaj puternic creștin mulat pe o sensibilitate frumoasă, pe o confesiune fertilă, care îndeamnă la contemplarea firii umane în particular în relație cu divinitatea. mi-a plăcut mult strofa a doua, dar sunt ziceri faine în tot textul. mă bucur ca atunci când citeam primul poem al tău, Mariana - Anotimp de logodnă! ce bine îți pui talantul la schimbător:) felicit cu drag autoarea!
fac o reverență cuvântului care mă înalță
până la ramura cea mai de sus
acolo unde seva din adâncuri
se rotunjește sub coajă de fruct neoprit excelent!
gând bun cu drag!
Fac o reverență cuvintelor
Maria - Doina -
Vă mulțumesc frumos, Silvia, Cristina și Paul!
Silvia, simt bucuria omului cu aloe pe gânduri și cu ninsoare albă pe cuvinte. Sub pașii tăi chiar crește grâul. Nici nu știi cât de mult mă înalți...(n-am scris de mult și aveam nevoie de un feedback pozitiv). Mulțumesc!
Cristina, nu știam cântecul, l-am ascultat acum :). Ai dreptate, într-un fel, cu partea aceea care pare căutată, dar nu e. E tranziția pe care o fac între cele două stări, e momentul meu de reflecție (se pare că mă urmărește acest aspect în scrisul meu). Mulțumesc pentru punctul de vedere onest. Voi ține cont.
Paul, fac o reverență cuvântului care mă înalță până la cer.... Mulțumesc pentru alegerile făcute :). Anotimpul de logodnă - un anotimp care a schimbat destine. Mulțumesc frumos pentru toată aducerea aminte!