sunt un copil ciudat azi
îmi beau laptele noaptea
de unul singur
îl beau rece
nu mai suport căldura
de niciun fel
îl beau în beznă
să nu-i văd culoarea
mă obosește albul său
mă obosesc fluturii
ce se adună în jurul luminii
nu mai vreau să văd
pe niciunul mort
nici viu
vreau să simt gustul laptelui
doar
și să-l aud
cum picură-n liniște
în sufletul meu atât de gol