sculptură în lemn roşu

imaginea utilizatorului Cristina Moldoveanu

pictorul desenează cu minuţiozitate
cadrul ferestrei în ochii cardinalului
înfipt drept în fotoliu. lumina aceea sclipind
lângă pupilă este totul. o rază cade pe gaura
cheii unei uşi închise. un fluture alb tremură
pe toca voalată a văduvei. în târg păpuşile
din turnul medieval cu ceas se învârt
şi moartea printre ele. un copil râde
muşcând din vata de zahăr.

Unde sunt cele dinaintea ceasului în care păcătoşii au împărţit mărul între ei?

la chioşcuri se vând gogoşi calde tăvălite
în zahăr vanilat. de gerul bobotezei
până şi în buzunarul cerşetorilor se topesc
bănuţi de ciocolată. fericirea flutură
ca un zmeu scăpat din sfoară peste
capetele copiilor. peste cântecele lor
cu floricele pe câmpii şi elefanţi în plasă
de păianjen. există un mâine mereu roşu
în calendar. precum nasul clovnului.

Vine o vreme în care soarele se roteşte în jurul pământului, o vreme când totul e invers.

Experiment literar: 

Comentarii

un text,

două cadre:
unul impunător, dat de prezenţa cardinalului, respectiv măiestria pictorului, cel de-al doilea, comun, al străzii.
o sculptură modernă, aş putea spune, deşi vine din medieval.