Azi, 22 septembrie 2014, vă scriu ultimul meu text pe acest site. În curând mă voi sinucide. Poate veţi trece textul acesta la atelier, cum am mai avut şi altele acolo, cu altă temă. Ar fi din partea dvs doar o atitudine ipocrită, fiindcă sunt acceptate aici texte de aniversări sau de sărbători, deci lucruri "pozitive", care să fie de faţadă. Aceasta e o scrisoare de bun rămas. Ştiu că eu nu am avut defel talent şi nu sunt autoare şi nici măcar un cârpaci de cuvinte care să fi fost publicate. Mă despart cu părere de rău de viaţă, după 30 de ani de torturi încontinui din partea familiei şi societăţii, 30 de ani de închisoare totală şi lipsuri financiare (abia am avut ce mânca, darmite bani să ies dintre cei 4 pereţi sau fustă în afară de cea aproximativ din 2001). Probabil că vă daţi seama că am ţinut mult la voi toţi, chiar dacă nu am avut relaţii directe şi vă doresc din suflet tot binele cu putinţă. Există o regulă nescrisă în societate ca atunci când un om (aproape mereu nevinovat) se omoară, ceilalţi să se prefacă că acea persoană este vinovată sau păcătoasă sau să inventeze că ar fi fost bolnavă mintal. Aceasta doar de dragul de a apăra valorile ipocrite şi sacrosancte ale societăţii şi de a îi apăra de fapt pe cei cu adevărat vinovaţi. Toţi se luptă să ascundă adevărul şi să muşamalizeze totul, cum mi s-a spus de atâtea ori. Pot da multe exemple despre ce mi s-a spus. Puteţi spune că sunt bolnavă psihic, deşi eu am dovedit o viaţă întreagă că nu a fost aşa şi am fost destul de inteligentă să citesc multă literatură ştiinţifică şi medicală şi psihologică şi să înţeleg deplin că nu am avut nicio tulburare psihică. Nu aveţi niciun motiv să credeţi că medicii au fost mai inteligenţi ca mine.

Încă o dată, vouă, celor norocoşi pe această lume, vă doresc tot binele cu putinţă, să vă bucuraţi de soare şi ploi, de pace sau războaie, de poezie sau altfel de artă, de existenţa întru mister şi revelare şi aşa mai departe...Plângând mă separ de toate, fiindcă nu mai pot, nu este uman să mai stau...

Şi mai încalc o dată regulamentul, fiindcă de aceea sunt reguli, pentru a fi încălcate, şi vă ofer linkurile spre ultimele două postări unde am scris absolut totul despre viaţa mea şi faptul că voi muri din nou, texte care există şi pe agonia. Eu nu a făcut spectacol din moartea mea, cum mă acuza de curând o persoană răuvoitoare, eu nu am avut ce face fiindcă începusem să îmi cer drepturile şi viaţa încă din 1984...poate veţi înţelege ce vreau să spun.

http://cristina-moldoveanu.blogspot.ro/2014/09/totul-despre-viata-mea.html

http://cristina-moldoveanu.blogspot.ro/2014/09/deci.html

Puteţi să îmi închideţi contul, oricum nu voi mai posta nimic.