Bott -
Nu mai poți fi sigur de nimic.
Nici măcar de îndoielile care
ți-au pus la fiert creierul în ibric.
Nu știi dacă sunt băutor de vodcă
sau de lapte
tot așa cum nici eu nu știu
ce fel de umbre îți masează inima
noapte de noapte.
Nu ne cunoaștem.
Nu ne cunoaștem decât strămoșii.
Nu ne cunoaștem strămoșii decât
pe dinafară.
Pe dinăuntru nu ne cunosc decât
monștrii
de pe vremea când
ultimul amant divorțase de
realitate
iar primul cosmonaut
i-a făcut un copil.
Spune-mi câți euro te costă
un pachet de țigări
ca să-ți spun câți lei
de doi bani îți vor vinde
inima capetelor luminate …
Poezie:
Comentarii
Mi se pare că ai vrut să
hialin -
Mi se pare că ai vrut să strecori niște idei profunde pe ici pe colo, dar textul mi se pare amuzant de-a dreptul.
Mai aproape de poetic (în sensul clasic al cuvântului) aș semnala:
„nici eu nu știu
ce fel de umbre îți masează inima
noapte de noapte.
...
Pe dinăuntru nu ne cunosc decât
monștrii”
În schimb la:
”de pe vremea când
ultimul amant divorțase de
realitate
iar primul cosmonaut
i-a făcut un copil.”
m-am amuzat teribil.
Răspuns întârziat
Bott -
Emil, mulțumesc pentru interpretare și semn. E un text care i se adresează unui autor de pe un alt site, textul e un fel de răspuns adresat celui cu care avusesem o dispută. Oricum, pasajul vizat de tine, s-a dorit a fi mai degrabă unul ironic.
Mulțumesc de trecere și
scuze pentru răspunsul întârziat
(abia acum observasem comentariul tău).
Eugen.