Virgil -
...
orele întregi sînt ale mele
să le înjumătățesc să le întîrzii
să le strivesc
precum mîinile tale
în focul rece păzitorul de uși
vestitorul de furtuni
orele mici sînt ale tale să le aduni
între genunchi sau în adîncitura sacră a flăcării
să le măsori cu linia sinuoasă
a corăbiei și a dansului
pînă picură mană pe noi
înveliți în rămășițele trupului
orele începute sînt ale regretului
și ale cărnii de pe plumbul de bici
să le tînjim în cioburi de sare
să le purtăm atîrnate de coaste
orele sfîrșite sînt ale noastre
să le păstrăm în mlaștinile tăcerii
singuri
Poezie:
Comentarii
stefan doru dancus -
Constructie riguroasa si limpede - se vede puterea de asamblare a cuvintelor. "Mustim" este insa, dupa parerea mea, un cuvant nepotrivit in intregul complex poetic. As folosi o expresie echivalenta (nu un cuvant-sinonim). O expresie ar da, poate, o muzicalitate noua. Pentru toate acestea, o penita pentru autor. Merita. stefan Doru Dancus
Virgil -
da, ai dreptate stefan, nici mie nu mi-a placut. am sa schimb. trebuie sa schimb. multumesc ca ai citit si ti-ai spus parerea.
alma -
Ai scris un poem bun. A fost citit aseară la Radio Lynx, la emisiunea de poezie. Seamănă știi cu ce? Cu Povestiri din casa ceasului, ale lui Nexus. Caută cu google, nu las link aici. Sunt sigură că nu le-ai citit, însă sunt sigură că eu le știam cândva pe de rost. Suntem conectați, tele/empatia.