Ce părere aveţi, dacă aş spune aşa: ca toţi ceilalţi să nu poată vedea...
Mulţumesc.

Cunosc sentimentul, si cartile de critica literara sau eseuri pe care le-am scris au stat tot sub influenta acelor emotii sau conexiuni. Vad ca ati fost publicata si in Observatorul din Toronto, ceea ce demonstreaza ca nu este vorba de un vot de incredere ci de un text de calitate. Iar eu am uitat sa va multumesc cum se cuvine, dar niciodata nu este prea tarziu.

ma indoiesc!

corect e: fara sa o fi cunoscut vreodata. sau fara s-o fi cunoscut vreodata.

Todor Cristea, mă onorează trecerea dumneavoastră prin această pagină. La momentul respectiv aşa am văzut finalul acestui text. Intervenţia dumneavoastră mă pune pe gânduri. Nu ştiu cum aş putea modifica, cel puţin nu acum, cert este că voi încerca să-i aduc îmbunătăţiri. Vă mulţumesc.

d-le Dorel, d-le Gorun, va mulţumesc pentru "input".
corecturile ar fi trebuit să fie self evidente, le-am făcut, însă "pălmi" îmi place mai mult în text decât palme şi va rămâne aşa. observ din comul lui Dorel că am scăpat unul, dar cu siguranţă mai mulţi "eşti", unul fiind Odobescu, iar altul, intenţionat lăsat afară, Manolescu...
nu am fost destul de clar în text, şi vreau să amplific acest detaliu, întrucât Dorel s-a lansat un pic în subiectul cu frizura, eu nu am fost tuns zero, sau aproape zero, ci o jumătate din cap, în episodul cu pricina, avea claia de par neatinsă, pe când cealaltă jumătate era retezată pur şi simplu, în batjocură. arătam ca o dihanie, a trebuit sa mă tund zero dupa aceea.
nu problema părului era baiul ci motivele. şi eu am amintiri mult mai dureroase decât cele descrise, dar acest pamflet s-a vrut, asa cum aţi sesizat, uşor zeflemist. ca o diversiune, aveam în clasa a 7-a un prof de matematică pe nume Leontescu. m-a scos la tablă şi mi-a dat o problemă grea pe care n-am ştiut s-o rezolv. mi-a dat nota 2, mi-a cerut carnetul de note, nu l-am avut la mine, el mi-a dat două "pălmi" peste meclă, apoi ca să nu intre la bucluc cu ai mei mi-a scris pe frunte nota 2 cu cerneală şi m-a trimis acasă. spune-le parinţilor cine e vinovat şi cine are dreptate! Mutulescu, Ionescu, Popescu, Leontescu, Vasilescu şi Petrescu mi-au fost profesori, Brănescu, Bărbulescu, un anume Ceauşescu (in liceu) care nu avea nici în clin nici în mânecă cu bardul, şi Rădulescu mi-au fost colegi.

Acum iertat sa imi fie jocul si scuzate exagerarile (nu astept reciprocitate) insa in mod intentionat am construit profilul unei persoane care isi sustine ideile pana in panzele albe, pentru a vedea limita de toleranta a portalului hermeneia. Ideea mi-a venit dupa cel de-al doilea comentariu al lui Virgil care mi-a ridicat cumva mingea la fileu luand generalitatile expuse de mine la un nivel prea personal. Aceeasi poveste si cu Saphire in dreptul careia, la profil, scrie moderator. Doamna draga imi pare rau daca ce am scris a fost considerat de dumneavoastra ca fiind ofensator. Era doar o simpla cale de a vedea in ce masura un autor devenit antipatic moderatorului ii va afecta acestuia obiectivitatea si-l va determina sa reactioneze subiectiv, mai degraba "estetic" decat in spiritul regulamentului. Analizand toate acestea se pot observa urmatoarele: 1. Desi in regulament se specifica faptul ca toti autorii, indiferent de rang, au aceleasi drepturi, in fapt se intampla ca in viata. O relatie preexistenta intre doi oameni, dintre care unul parte si celalalt "judecator", este de natura sa afecteze gradul de obiectivitate al celui desemnat sa analizeze o situatie aparent conflictuala. Poate avem de-a face si cu tendinta celui aflat pe un statut inferior de a nu-si pune intr-o situatie delicata seful si implicit de a pierde din privilegiile pe care statusul actual i le ofera.Conform acestei judecati de valoare, justificata pana la un punct, rafael (cu r mic precum romania lui Virgil din subtitlu) este in pericol sa-i fie suspendat contul iar excesele interlocutorului sau raman netaxate. 2. Unele texte si comentarii sunt citite superficial ori deloc. E ca si cum atunci cand ai judeca o speta nu te-ai uita peste toate probele. altfel se putea vedea lesne ca sunt catolic si nu ortodox :) 3. Virgil este o persoana cu tact si maturitate care dispune de o viziune de ansamblu, alegand sa "piarda" o victorie insignifianta pentru a castiga la capitolul imagine. Asta inseamna stofa de manager. Felicitarile mele. 4. Prea facil consideram anumite asertiuni drept jigniri. Luam cu totii prea personal unele dintre comentarii iar aceasta situatie tinde sa genereze o imagine falsa, de intoleranta a conducerii acestui site. Si apoi jignirea este un act cu foarte multe grade de toleranta in functie de persoana. Unii ne simtim jigniti foarte usor altii mai greu. Ce ne facem cu ateii? Au ei dreptul de a nega existenta lui Dumnezeu? Pe textul lui Nincu Mircea, referindu-va la sinuciderea lui Iisus spuneti "Ideea cum că Dumnezeu s-ar fi sinucis în Hristos mi se pare o aberație și din cîte știu eu pare chiar a fi o blasfemie în context ortodox. Eu nu sînt ortodox dar mă tem că unii din creștinii ortodocși care ar citi asta s-ar simți profund ofensați și simt nevoia să le cer scuze". De ce ar fi o blasfemie mai mica de exemplu faptul de a nu crede in Maica Sfanta? In aceasta logica ar fi trebuit sa ma simt jignit si sa va pretind scuze.Si poate ca in alt context as fi avut parte de acestea. Nu este cazul, pentru ca, dupa cum am spus deja, pentru mine a fost un joc. Ar mai fi si altele insa deja comentariul este prea lung asa ca ma voi opri aici. Sper sa nu va fi suparat prea tare cu micul meu joc si ca a mai ramas cineva din echipa editoriala, in afara celui(celei) care ma vrea sanctionat, care mai are simtul umorului. Si inchei prin a va cita:"Adevărul nu e un monopol ci o realitate mai mult sau mai putin incomodă." Ganduri de pace.

Intr-o simbolistica a mortii, 'betia cu formol' e o formulare ce da fiori reci. Intreaga poezie da senzatia de sfarsire, de sfasiere si de compromis intr-o iubire ce s-a stins de mult. Versurile se leaga in mod armonios chiar daca nu intotdeauna cuvintele vibreaza in mod placut in inima cititorului.

paul, multumesc de incurajari. nu stiu daca e vorba de evolutie sau nu. eu imi vad de drumul meu si traiesc poezia asa cum pot. ma bucura doar sa aduc in oameni ceva nou, reactii precum ale tale, care, fiind sincere, inseamna ca cititorul chiar s-a simtit bine. nu inseamna ca falsez si scriu pt. cititor, inseamna ca pot transmite exact ceea ce vreau. de fapt spre asta doresc sa evoluez:) multumesc de vizita

Domnilor, cu toata stima dar nu am stiut unde sa il incadrez. Oricum, dle Titarenco, sper ca nu acest amanunt a facut ca anuntul unui Concurs de debut sa devina text inacceptabil.. ! Daca dvs considerati ca nu trebuie mediatizat concursul este in regula. Sanatate!
cu consideratie,
F.I.

Domnul Leoveanu a fost cel care m-a sfatuit de cum se organizeaza un cenaclu si cel care a ales numele de Virtualia. Anul acesta, cenaclul insa se va numi "Cenaclul literar Mihai Leoveanu", in memoriam.

Cred ca textul ar mai merita lucrat, pentru ca, personal, mi se pare mult prea cliseistic. Tehnica, din punctul meu de vedere, nu poate sustine imagini paguboase ca mercedesuri, manele, mafioti. Si spun imagini paguboase, pentru ca dincolo de gradul de protest personal, toate imaginile sunt arhicunoscute si arhifolosite. Cred ca s-a incercat un stil postmodernist, dar in opinia mea, acest fel de poezie esueaza prin prea multe locuri comune. Remarc imaginea broastelor din final.

Am uitat să te întreb ceva. Când ai afirmat "Acum cei cu fețe lungi de la cenacluri chiar vor crede că sîntem cele mai bune amice!" la cine te refereai?

bun textul. Ai ajuns la un standard propriu. Se inscrie in acest standard. Cand il depasesti, apare si penita. Acum nu e cazul. P.S. Multumesc pt. reactia la textul pe care ti l-am trimis. In urma altor reactii, el este in curs de a capata alte re-scrieri. Cand va fi gata (sper ca nu peste mult timp) s-ar putea sa iti provoc surprize. Nu stiu daca placute sau nu.

scuze prelinge