Şi mie mi-a plăcut, chiar dacă unele versuri sunt aglomerate. Pare o spontană şi lucidă razvrătire existenţială. Aparenta ruptură ideatică dintre cele două unităţi îmi întăreşte părerea.
s-a rezolvat problema reconfigurării parolei după înscriere și oricînd după aceea. observ că nu am primit niciun fel de comentariu/răspuns cu privire la opțiunea selectării textelor preferate.
De multe ori se observa in receptarea opiniilor celorlalti un grad foarte mare de orgoliu: unii vor sa fie comentati dar daca se poate, numai de bine, pozitiv. Intentia de a comenta pe ceilalti nu este nicidecum distructiva, dimpotriva, se doreste nu numai o comunicare oarecare, ci un posibil punct de vedere obiectiv pe care nu il gasim peste tot, nici printre prieteni citeodata. Este o oferta sincera, variata ce vine chiar de la persoane absolut necunoscute. Aici e un aspect foarte interesant si conteaza sa stii sa il percepi. Acest site nu este o oglinda ce reflecta numai partile bune sau numai partea inocenta a copilariei artistice. Si nici un tablou naiv cu sarbatorile traditionale. E un spatiu virtual, interactiv, complex, atelier si revista electronica in acelasi timp. Ce va fi, va deveni dupa 5 ani site-ul cu toata aceasta evolutie a internetului? Nu se stie. Noi, actorii istoriei noastre viitoare vom fi singurii in masura de a ne raspunde. The show must go on!
Referitor la "obsesie", cred că am făcut o confuzie. Repet, mea culpa!
"de la proful de sport ori cu gaşca unii" - aici, rămân la părerea iniţială, cu adăugarea faptului că, pentru a se concluziona că versul este disonant, nu ai nevoie de nicio simţire. Dpdv stilistic, versul (unul absolut prozaic - voit sau nu, nu contează) se detaşează cât se poate de clar de restul textului. Iar dacă pentru a cădea de acord asupra acestui aspect cât se poate de evident e nevoie de zece schimburi de comentarii, declar de pe acum că spun "pas".
Katya, eu mai mereu am simtit in tine o nevoie de exprimare, ceva asa, ca o urgenta, ca o necesitate de prim rang. Uneori iti ies poeme remarcabile din aceasta, alteori nu. Iar aceasta soarta poetica duplicitara nu este nicidecum dreapta sau corecta cu tine si cu atat mai putin cu cei care, intamplator sau nu, te citesc. Ceea ce cred eu ca lipseste uneori poemelor tale este acel "moment de reculegere" dinaintea asternerii tale la acest lung drum al transformarii inspiratiei in cuvant. Imi pare ca tu deseori pornesti pe acest drum cu multa graba, ca si cum cineva, de acolo, de la nestiuta destinatie a poeziei, te cheama strident, te striga pe toate numele tale iar tu nu stii cum sa-l faci sa taca, macar o clipa si nestiind cum, atunci pleci la drum chiar daca esti nepregatita. As vrea sa iti pot scrie ceva si pe text, dar prefer sa nu o fac, deocamdata. Oricum, discutia asta s-a mai purtat si aici si aiurea de prea multe ori iar eu am fost mereu dintre cei care au sustinut ca despre un text scrii DUPA ce il simti. Daca nu il simti si tii la autor (autoare) in orice forma posibila, atunci scrii despre sentimente si alte lucruri cum ar fi cele de mai sus. Sper sa ma intelegi asa cum trebuie si sa nu te superi pe nimeni, ok? Iar vorbele nu pot fi "aruncate CU toporul", cum vine asta? :-) Bobadil.
Frumoasa povestea acestui poem. Si un pic de Sorescu si un pic de Visniec. Ai imaginatie si textul curge. Imi place si tineretea lui. Nu-mi place titlul. Este nepotrivit si mai ales, in engleza. Bucura-te de limba romana.
iată un autor consecvent pe care eu îl salut pe Hermeneia. după atîta poezie un text din ăsta e bun ca o murătură rece după prea mult cozonac. la mai multe!
vazusem poemul de acum doua zile, dar am asteptat ca situl sa reintre in normal.
ingenios jocul de cuvinte din care ia nastere ideea... de fapt, cred ca e invers, cuvantul e o consecinta a ideii, a starii.
pana la ultimile doua strofe, poemul e unul exemplar - cel putin in ce ma priveste - prin limpezime si directete. finalul e mai conciliant, dar banuiesc ca aceasta a fost intentia autoarei,
pe care o salut si ma bucur sa o revad. :)
imagini rotunjite cu grație, neredundante, o descompunere a realului în tablouri fin versificate, poezia aceasta a ta m-a apropiat și pe deplin reținut, nu ești un simplu peisagist imitând realitatea, reușești aici cu o mână sigură să trasezi contururi fine ce se expun nude și fără artificiozitate sincera mea apreciere
te rog sa corectezi textul.
prima parte mi-a plăcut. mai încolo mi se pare că se insistă prea mult pe oniric într-o manieră alambicată. cred că se putea sugera starea în cîteva paragrafe. e o diluare progresivă.
Deosebita imaginea ``aștept să răsară soarele/ jumate inimă jumate văzduh``. Liniile de metal imi sugereaza doua lumi paralele care se intilnesc la infinit. Dar tabloul idilic de la capatul infinitului, vara atitor noi anotimpuri, merita asteptarea. Trenul, acel simbol al mercantilismului atit de specific scrierilor tale, schimbarea de macaz intre cer si abis, norul sa fie urmasilor lumina!
Bianca, este o călătorie pe apele munților sacri. Lostrița e simbol al trecerilor, de la sălbăticia terestră spre liniștea cerurilor. Să asculte pruncul vuietul - aici sălbăticia. Crucile tac - aici, liniștea. Și e în context, dacă vezi dincolo de simbolistică. Alb - orice naștere este mai întâi de toate scrisă/destinată în alb ceresc, în alb sfânt, în lumină albă. Nu e nimic antitetic în acel Alb. Acolo sunt Întâlnirile, dincolo de naștere-moarte. Acolo nu mai sunt porți, Dalba... Lumină Albă, ție, mulțumesc.
Still, what you write here is some kind on mixture between an obituary and a soap-opera.
i.e. completely out of my range, so I tried to be funny because I love you and I didnt want to hurt your feelings.
this poem says words that dont meen anything to anybody else but you, its too personal
did you see the funny graves from sapantza?
try some nice poems from there
kissy kiss love hugs and many many auguri from the sky of the guru
"mama poetilor ratacitori",
alma, chiar nu poate? de ce dupa atitea incercari jenante nu ai inteles ca vorbesti prostii? apreciez "altruismul" tau, vocatia asta de "maica tereza", sau "mama pisicilor", sau "mama poetilor ratacitori", sau cum oi mai vrea tu sa fii sau sa fii vazuta, dar e pur si simplu de ajuns. de unde stii tu ca el nu poate? esti editor pe hermeneia? si daca ai astfel de intrebari administrative chinuitoare de ce nu le pui acolo unde trebuie? de ce nu folosesti caile pe care le-am pus la dispozitie?
Exact alma, acele sonorități finale vibrează atât de puternic încât simți rădăcinile ființei umane, din acele tăblițe de lut ale Ghilgameșului înflorind în claviatura sobră a unei orgi tubulare ce vine din adânc. Din mijloc.
interesantă interpretarea cu generația beat:) probabil că ar fi trebuit să insist dacă aveam vârsta respectivă:) la partea cu lacrimi îți spun doar atât: am vrut să subliniez nocivul pentru mai mulți și în același timp elementul străin, impropriu unor lacrimi. care ar fi acestea, e mai intim de explicat:) îți mulțumesc pentru popas, Raluca!
Frumos zis pentru multi sa citeasca, pentru putini sa inteleaga... eu m-am aplecat spre apus si am incercat sa simt vantul acela inconfundabil care stiam eu cand eram mic ca batea la inceput de septembrie dinspre Ardeal. Dar n-am mai simtit nimic... ori eu am imbatranit si mi s-au tocit simturile (foarte probabil) ori blocurile au crescut prea inalte intre mine si El, ori pur si simplu Ardealul m-a uitat... pentru ca poate o merit. Noroc ca mai postezi tu pe aici cate o chestie d-asta... dup-aia imi umplu un pahar cu vin de tarnave si-l dau peste cap dintr-o data... si apoi semnez cu lacrima aia inghitita, mama ei de lacrima!. Andu
Ela, cum am mai spus, încerc să lucrez poemele în ultimul timp, să le concentrez, să ma debarasez de încărcături inutile. acest poem pe care tu îl apreciezi, nu este unul lucrat, este scris ca toate celelalte scrieri ale mele... dacă ție ți-a plăcut și nu ai găsit nimic de modificat, este un lucru extraordinar pentru mine. este un pas înainte. dacă tot mi-ai vorbit de un viitor volum la comentariul anterior, îl aleg și pe acesta, nu?:) p.s. - este o stare de detașare, un alt vis... liane și umbre. Madim
Ani, daca nu stii sa introduci imagini pe Hermeneia folosind HCODE te rog sa nu mai introduci sub alte forme pentru ca nu va functiona. Inainte de a face gafe te rog sa te documentezi. Daca se va mai repeta acest fenomen voi fi nevoit sa iti sterg textele sau comentariile care contin astfel de "incercari".
înseamnă că ai înțeles total greșit precizarea regulamentului. oricum eu am obosit ca să mai explic. și ceva îmi spune că problema nu își are originea la emițător.
hm... pentru că bănuiesc de la ce ți se trage, nu pot comenta obiectiv. Dar nu am putut să nu las semn pentru acel "un vechi liceu desființat într-o vară"... să nu fie, cred că s-ar răsturna totul dacă vechiul liceu nu ar mai fi acolo cândva, și mai ales într-o vară. În rest, am fost și eu toate astea și apoi nu am mai fost. And over. And over. And I am still here. totul e (de) nenumărat, în cele din urmă.
Silvia, ma aflu in perioada in care incerc sa descopar si alte parti ale poeziei din mine:). Intr-adevar, este mai halucinant, mai neobisnuit insa chiar deloc stiintific, cel putin eu n-am invatat asa la scoala. Un text stiintific nu aduce cu el dedesupturi, zic si io.
Daca am o marca deja, e de bine, de ce n-ar fi? Apoi incepe sa-mi placa modul asta de a scrie si probabil o sa ma tina pana inceteaza si rahatul care vine odata cu paparudele, inhibitiile si ocolisurile de prin alte parti ale lumii si nu numai.
No, eu atat zic, si unele ciuperci mai neobisnuite sunt halucinante, sper ca textul meu sa nu fi avut acelas efect asupra ta.
simplu plin de rafinament, acest alfabet poetic isi identifica imaginile in cele mai marunte locuri, pasaje. risipite in spatiul tridimensional literele se intorc in noi accentuind iluminarea intr-un concert atemporal: "Și casa asta nelocuită decât de pereții albi – timpul traversează pereții - cameră – cioburi de umbre prin colțuri umbre și respirații" deosebit.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Şi mie mi-a plăcut, chiar dacă unele versuri sunt aglomerate. Pare o spontană şi lucidă razvrătire existenţială. Aparenta ruptură ideatică dintre cele două unităţi îmi întăreşte părerea.
pentru textul : memento sacadat des-a rezolvat problema reconfigurării parolei după înscriere și oricînd după aceea. observ că nu am primit niciun fel de comentariu/răspuns cu privire la opțiunea selectării textelor preferate.
pentru textul : hermeneia 3.0-c deDe multe ori se observa in receptarea opiniilor celorlalti un grad foarte mare de orgoliu: unii vor sa fie comentati dar daca se poate, numai de bine, pozitiv. Intentia de a comenta pe ceilalti nu este nicidecum distructiva, dimpotriva, se doreste nu numai o comunicare oarecare, ci un posibil punct de vedere obiectiv pe care nu il gasim peste tot, nici printre prieteni citeodata. Este o oferta sincera, variata ce vine chiar de la persoane absolut necunoscute. Aici e un aspect foarte interesant si conteaza sa stii sa il percepi. Acest site nu este o oglinda ce reflecta numai partile bune sau numai partea inocenta a copilariei artistice. Si nici un tablou naiv cu sarbatorile traditionale. E un spatiu virtual, interactiv, complex, atelier si revista electronica in acelasi timp. Ce va fi, va deveni dupa 5 ani site-ul cu toata aceasta evolutie a internetului? Nu se stie. Noi, actorii istoriei noastre viitoare vom fi singurii in masura de a ne raspunde. The show must go on!
pentru textul : tăcerea nu e de aur dereflectie...
pentru textul : Poveste cu un cal deReferitor la "obsesie", cred că am făcut o confuzie. Repet, mea culpa!
"de la proful de sport ori cu gaşca unii" - aici, rămân la părerea iniţială, cu adăugarea faptului că, pentru a se concluziona că versul este disonant, nu ai nevoie de nicio simţire. Dpdv stilistic, versul (unul absolut prozaic - voit sau nu, nu contează) se detaşează cât se poate de clar de restul textului. Iar dacă pentru a cădea de acord asupra acestui aspect cât se poate de evident e nevoie de zece schimburi de comentarii, declar de pe acum că spun "pas".
pentru textul : de albastru de adânc de muze deKatya, eu mai mereu am simtit in tine o nevoie de exprimare, ceva asa, ca o urgenta, ca o necesitate de prim rang. Uneori iti ies poeme remarcabile din aceasta, alteori nu. Iar aceasta soarta poetica duplicitara nu este nicidecum dreapta sau corecta cu tine si cu atat mai putin cu cei care, intamplator sau nu, te citesc. Ceea ce cred eu ca lipseste uneori poemelor tale este acel "moment de reculegere" dinaintea asternerii tale la acest lung drum al transformarii inspiratiei in cuvant. Imi pare ca tu deseori pornesti pe acest drum cu multa graba, ca si cum cineva, de acolo, de la nestiuta destinatie a poeziei, te cheama strident, te striga pe toate numele tale iar tu nu stii cum sa-l faci sa taca, macar o clipa si nestiind cum, atunci pleci la drum chiar daca esti nepregatita. As vrea sa iti pot scrie ceva si pe text, dar prefer sa nu o fac, deocamdata. Oricum, discutia asta s-a mai purtat si aici si aiurea de prea multe ori iar eu am fost mereu dintre cei care au sustinut ca despre un text scrii DUPA ce il simti. Daca nu il simti si tii la autor (autoare) in orice forma posibila, atunci scrii despre sentimente si alte lucruri cum ar fi cele de mai sus. Sper sa ma intelegi asa cum trebuie si sa nu te superi pe nimeni, ok? Iar vorbele nu pot fi "aruncate CU toporul", cum vine asta? :-) Bobadil.
pentru textul : laleaua neagră deFrumoasa povestea acestui poem. Si un pic de Sorescu si un pic de Visniec. Ai imaginatie si textul curge. Imi place si tineretea lui. Nu-mi place titlul. Este nepotrivit si mai ales, in engleza. Bucura-te de limba romana.
pentru textul : the devil and the angel inside deiată un autor consecvent pe care eu îl salut pe Hermeneia. după atîta poezie un text din ăsta e bun ca o murătură rece după prea mult cozonac. la mai multe!
pentru textul : Rânduri din pipotă către caporalul Pleasnă de"apropie-ți pântecul de mine
pentru textul : aruncai verigari spre mine decum apropii un ceas mecanic de ureche" - mă sâcâie, în general, cuvântul "pântec", dar imaginea e foarte reuşită.
Aş vrea să ştiu de ce acest text se află în şantier?
Eugen
13.06.2012;
pentru textul : Umbre căzute din lună de00:05
vazusem poemul de acum doua zile, dar am asteptat ca situl sa reintre in normal.
pentru textul : Cuvinte inventate deingenios jocul de cuvinte din care ia nastere ideea... de fapt, cred ca e invers, cuvantul e o consecinta a ideii, a starii.
pana la ultimile doua strofe, poemul e unul exemplar - cel putin in ce ma priveste - prin limpezime si directete. finalul e mai conciliant, dar banuiesc ca aceasta a fost intentia autoarei,
pe care o salut si ma bucur sa o revad. :)
ioana, te rog, reformuleaza! ce sa inteleg prin "umplutura"? din puntul tau de vedere, celelalte frgamente nu au nicio valoare literara?
pentru textul : punga de plastic deimagini rotunjite cu grație, neredundante, o descompunere a realului în tablouri fin versificate, poezia aceasta a ta m-a apropiat și pe deplin reținut, nu ești un simplu peisagist imitând realitatea, reușești aici cu o mână sigură să trasezi contururi fine ce se expun nude și fără artificiozitate sincera mea apreciere
pentru textul : Pictorul de poduri dete rog sa corectezi textul.
pentru textul : Iulian are ochi de melc deprima parte mi-a plăcut. mai încolo mi se pare că se insistă prea mult pe oniric într-o manieră alambicată. cred că se putea sugera starea în cîteva paragrafe. e o diluare progresivă.
Deosebita imaginea ``aștept să răsară soarele/ jumate inimă jumate văzduh``. Liniile de metal imi sugereaza doua lumi paralele care se intilnesc la infinit. Dar tabloul idilic de la capatul infinitului, vara atitor noi anotimpuri, merita asteptarea. Trenul, acel simbol al mercantilismului atit de specific scrierilor tale, schimbarea de macaz intre cer si abis, norul sa fie urmasilor lumina!
pentru textul : Turism Metafizic deBianca, este o călătorie pe apele munților sacri. Lostrița e simbol al trecerilor, de la sălbăticia terestră spre liniștea cerurilor. Să asculte pruncul vuietul - aici sălbăticia. Crucile tac - aici, liniștea. Și e în context, dacă vezi dincolo de simbolistică. Alb - orice naștere este mai întâi de toate scrisă/destinată în alb ceresc, în alb sfânt, în lumină albă. Nu e nimic antitetic în acel Alb. Acolo sunt Întâlnirile, dincolo de naștere-moarte. Acolo nu mai sunt porți, Dalba... Lumină Albă, ție, mulțumesc.
pentru textul : infans deStill, what you write here is some kind on mixture between an obituary and a soap-opera.
pentru textul : Drapeau blanc dei.e. completely out of my range, so I tried to be funny because I love you and I didnt want to hurt your feelings.
this poem says words that dont meen anything to anybody else but you, its too personal
did you see the funny graves from sapantza?
try some nice poems from there
kissy kiss love hugs and many many auguri from the sky of the guru
"mama poetilor ratacitori",
pentru textul : Viraj mult prea strâns dealma, chiar nu poate? de ce dupa atitea incercari jenante nu ai inteles ca vorbesti prostii? apreciez "altruismul" tau, vocatia asta de "maica tereza", sau "mama pisicilor", sau "mama poetilor ratacitori", sau cum oi mai vrea tu sa fii sau sa fii vazuta, dar e pur si simplu de ajuns. de unde stii tu ca el nu poate? esti editor pe hermeneia? si daca ai astfel de intrebari administrative chinuitoare de ce nu le pui acolo unde trebuie? de ce nu folosesti caile pe care le-am pus la dispozitie?
Mulțumim! Le voi transmite urările tale la microfon, în cadrul Cenaclului. Te așteptăm oricând la Virtualia!
pentru textul : Cenaclul Virtualia vă invită... deExact alma, acele sonorități finale vibrează atât de puternic încât simți rădăcinile ființei umane, din acele tăblițe de lut ale Ghilgameșului înflorind în claviatura sobră a unei orgi tubulare ce vine din adânc. Din mijloc.
pentru textul : candelabrele deinteresantă interpretarea cu generația beat:) probabil că ar fi trebuit să insist dacă aveam vârsta respectivă:) la partea cu lacrimi îți spun doar atât: am vrut să subliniez nocivul pentru mai mulți și în același timp elementul străin, impropriu unor lacrimi. care ar fi acestea, e mai intim de explicat:) îți mulțumesc pentru popas, Raluca!
pentru textul : i-am pus numele studenție deFrumos zis pentru multi sa citeasca, pentru putini sa inteleaga... eu m-am aplecat spre apus si am incercat sa simt vantul acela inconfundabil care stiam eu cand eram mic ca batea la inceput de septembrie dinspre Ardeal. Dar n-am mai simtit nimic... ori eu am imbatranit si mi s-au tocit simturile (foarte probabil) ori blocurile au crescut prea inalte intre mine si El, ori pur si simplu Ardealul m-a uitat... pentru ca poate o merit. Noroc ca mai postezi tu pe aici cate o chestie d-asta... dup-aia imi umplu un pahar cu vin de tarnave si-l dau peste cap dintr-o data... si apoi semnez cu lacrima aia inghitita, mama ei de lacrima!. Andu
pentru textul : Argealu’ meu ghe pe cer deEla, cum am mai spus, încerc să lucrez poemele în ultimul timp, să le concentrez, să ma debarasez de încărcături inutile. acest poem pe care tu îl apreciezi, nu este unul lucrat, este scris ca toate celelalte scrieri ale mele... dacă ție ți-a plăcut și nu ai găsit nimic de modificat, este un lucru extraordinar pentru mine. este un pas înainte. dacă tot mi-ai vorbit de un viitor volum la comentariul anterior, îl aleg și pe acesta, nu?:) p.s. - este o stare de detașare, un alt vis... liane și umbre. Madim
pentru textul : Liane și umbre deAni, daca nu stii sa introduci imagini pe Hermeneia folosind HCODE te rog sa nu mai introduci sub alte forme pentru ca nu va functiona. Inainte de a face gafe te rog sa te documentezi. Daca se va mai repeta acest fenomen voi fi nevoit sa iti sterg textele sau comentariile care contin astfel de "incercari".
pentru textul : femeia-cameleon deînseamnă că ai înțeles total greșit precizarea regulamentului. oricum eu am obosit ca să mai explic. și ceva îmi spune că problema nu își are originea la emițător.
pentru textul : eu şi tocitul meu cal de lemn dehm... pentru că bănuiesc de la ce ți se trage, nu pot comenta obiectiv. Dar nu am putut să nu las semn pentru acel "un vechi liceu desființat într-o vară"... să nu fie, cred că s-ar răsturna totul dacă vechiul liceu nu ar mai fi acolo cândva, și mai ales într-o vară. În rest, am fost și eu toate astea și apoi nu am mai fost. And over. And over. And I am still here. totul e (de) nenumărat, în cele din urmă.
pentru textul : de fapt sîntem denu orice ironie este epigramă, margas
pentru textul : epigrama bat-o vina deSilvia, ma aflu in perioada in care incerc sa descopar si alte parti ale poeziei din mine:). Intr-adevar, este mai halucinant, mai neobisnuit insa chiar deloc stiintific, cel putin eu n-am invatat asa la scoala. Un text stiintific nu aduce cu el dedesupturi, zic si io.
pentru textul : pe autostrada h44 nu circulă logane deDaca am o marca deja, e de bine, de ce n-ar fi? Apoi incepe sa-mi placa modul asta de a scrie si probabil o sa ma tina pana inceteaza si rahatul care vine odata cu paparudele, inhibitiile si ocolisurile de prin alte parti ale lumii si nu numai.
No, eu atat zic, si unele ciuperci mai neobisnuite sunt halucinante, sper ca textul meu sa nu fi avut acelas efect asupra ta.
simplu plin de rafinament, acest alfabet poetic isi identifica imaginile in cele mai marunte locuri, pasaje. risipite in spatiul tridimensional literele se intorc in noi accentuind iluminarea intr-un concert atemporal: "Și casa asta nelocuită decât de pereții albi – timpul traversează pereții - cameră – cioburi de umbre prin colțuri umbre și respirații" deosebit.
pentru textul : Absens -alfabet poetic (1) deŞtiind de la ce ai plecat, prea condensată pentru mine.
pentru textul : Păienjeniş de lustre albastre dePagini