Véritable hiver à la beauté figée, peut-être irréelle, - en tous cas magique et photographique -où tout repose et dort...mais qui se prépare dans l'intimité et le creux de la saison au renouveau de la vie. Les oiseaux ont quitté leurs nids mais reviendront.
(ocolind infarctul) îți spune că textul acesta este, pe alocuri, mult prea explicit. ar merita scuturat puțin, să se mai ducă o parte din scamele ce-l fac să semene cu o... prelegere.
ex:
„și anii în luni pentru ca atunci când voi ajunge la patruzeci
să-mi pot invita infarctul la o cană de ceai ca să povestim puțin înainte
de nota finală”
mai e și acel „de cum” care poate fi înlocuit cu un simplu „cum”, iar acel „bineînțeles” nu e neapărat necesar; „acele dăți” ar putea fi numite „acele zile” (strofa a treia);
„dacă nu aș fi știut mai bine aș fi spus că toată durerea din lume se transformă
într-o perlă pentru că de fapt ăsta este și planul lui Dumnezeu”
... iarăși explicații și justificări:„pentru că de fapt” , și asta sufocă textul (strofa a patra)
ca la sfârșitul poeziei să se repete cuvântul „pereți” (versul 2 și 4), plus că ne reîntâlmim cu scoina și cu perla din strofele 1 și 4.
eu zic așa: când vei considera că ai reușit să te eliberezi de tensiunea și emoția (vădite) ce au generat textul, revino asupra lui (știi tu... „timpul, sfetnicul bun...”) și limpezește-l.
Domnule Nicholas, dacă asta ați înțeles dumneavoastră din poema mea, eu nu am prea multe de adăugat…intuiția feminină (legat de asta: nu cred că cineva s-ar fi gândit să vă acuze de misoginism doar pentru ce ați scris, dar vă rog nu dați idei!:-) îmi spune că vom naște o polemică (în polemică, spre deosebire de un dialog dialectic, nimeni nu caută rațional un adevăr impersonal. Replicile fiecăruia sună într-o polemică, așa, cam cum sună și comentariul pe care l-ați postat dumneavoastră mai sus). Nu îmi plac polemicile, nu sunt nici ”revelatoare” pentru „era creștină” în care ne aflăm, iar aici pe hermeneia, fie vorba între noi, nimeni nu duce lipsă de ele…Așa că, la ce bun? O singură observație: fiecare Îl cinstește pe Dumnezeu așa cum poate…iar Dumnezeu I se dezvăluie fiecăruia după măsura lui…Vă rog, încercați data viitoare să nu îmi mai cântăriți simțirea cu propriul dumneavoastră cântar…s-ar putea ca eu să am o altă unitate de măsură… Cu mulțumiri, Maria
"Sunt plină de mine şi plîng de parcă
toţi morţii ar fi ai mei.
Sasha e rus şi stă aici de trei luni.
Accentul meu imperfect
îmi întăreşte sexualitatea. Aşa-mi zice el." - bun!
Va multumesc de trecere comentarii si "distinctii" ! Bobadil voi inlocui veteran cu suveran. Legat de versul final trebuie sa aduc o varianta care sa respecte ritmul, dati-mi putin timp sa mai intreb si sa ma mai documentez. Montecristo o sucesiune "nu, nu" imi pare ca aduce un efect sonor nedorit. As prefera sa evit asta ! Dedal... ati remarcat corect. Nu este sonet este un hibrid sonet rondel. Eu l-am numit "sorondet". Am postat pe hermeneia textul "Boicot" ( http://www.hermeneia.com/poezie/3903 ) care are aceeasi structura. Incluzand rondelul, versul 13 are acelasi rol de refren si nu-l voi schimba. Parerea mea este ca la rondeluri, daca dupa versul refren, ultim, apare inca un vers care sa puna sub semnul intrebarii ideea precedentului se creaza un alt efect (sper pozitiv). Voi posta in curand in aceeasi nota "Acrobat". Multumesc, Ialin
Cine stie, poate va veni o vreme (chiar la Iasi?) cand voi deschide o polemica in legatura cu fantasticul din poemele lui Daniel Bratu. Acest om reuseste sa ma fascineze aproape de fiecare data (iar in acest text el chiar face "economie" de mijloace vrajitoresti) aruncandu-ma afara din real, din cotidian. Pentru a savura acest gen de texte iti trebuie o doza de mescalina ideatica pe care o gasesti poate pe piata neagra a sufletelor eterne. Ce am mai vazut aici a fost o stangacie a lui Daniel, incercand sa faca imaginarul mai "digerabil" cititorului... dar mie tot mi-a placut. Poate vom mai discuta pe aceste teme, Dedale... Cu drag de tine, Bobadil.
Acum dupa o zi incarcata am avut si eu timp sa citesc in tihna totul. Si ma tot gindesc daca as mai avea ceva de adaugat. Am o oroare teribila de am mai scrie ceva ce ar incuraja oameni care nu au decit o placere incalificabila de a se certa. De fapt cind vorbeam despre balcanism la asta ma refeream. Nu cred ca cineva care nu este de aceeasi parere cu mine este "balcanic", Cine a inteles asa fie nu vrea, fie nu poate intelege mai mult. Cautarea asta sordida dupa prilej de harță este ceea ce eu consider o trasatura balcanica. Teribil de paguboasa. Mi-aduc aminte cu ani in urma lucram la o companie in Atlanta si in timp am ajutat multi romani sa se angajeze acolo. Si la un moment dat am intrebat pe un coleg american cu care eram bun prieten, cam ce parere are despre romani. Mi-a spus cu sinceritatea aceea tipic americana, putin naiva, a copilului care vede ca regele e gol: Romanii? Oameni foarte harnici, muncesc mult si sint priceputi dar sa te fereasca Dumnezeu sa ii pui doi in aceeasi echipa ca te-ai fript. Nu au conceptul muncii in echipa. Ce as mai avea de adaugat? Doar ca imi cer scuze de la ceilalti membrii Hermeneia pentru acest spectacol jalnic in care s-au implicat si doi din editorii de pe Hermeneia si vreau sa va asigur ca voi depune un efort sporit si inteligent ca asa ceva sa nu se repete. Nu ca nu mi-as dori dezbateri dar nu astfel de alunecari primitive. Imi doresc foarte mult sa am editori pe Hermeneia, oameni inteligenti, harnci, cu personalitate si onesti si voi continua sa ii caut. Nu am nici o prejudecata fata de nimeni. Inca o data imi cer scuze in numele celor care sint convins ca nu o vor face si vreau sa precizez ca nu am facut niciodata parte din contul Aranca, asa cum rautacios s-au grabit sa aluzioneze unii. Si sa precizez ca deschiderea contului s-a facut in total acord cu mine, inainte ca regulamentul sa precizeze ceva despre clone (spun asta desi sint ferm convins ca aici nu a fost niciodata vorba de o clona), iar deschiderea acestui cont s-a facut asa pentru ca la data respectiva nu era si nici acum de fapt nu exista posibilitatea unui cont comun. Stiu ca ultima parte a punctului 7.1 din regulament vorbeste despre ceva de genul acesta dar din cite imi aduc eu aminte la data amendarii regulamentului contul Aranca incetase sa mai fie un cont comun. Continui sa fiu insa precaut fata de acest aspect pentru ca sint adeptul principiului ca legea este facuta pentru om si nu omul pentru lege, iar in aceasta privinta exista posibilitatea unor exceptii majore legate de conturile comune. In esenta precizarea de la sfirsitul punctului 7.1 (ca de altfel tot punctul 7.1) a fost si este menita sa impiedice frauda, furtul de identitate si mundana batjocura pe site. In acelasi timp nu este exclus ca unii oameni sa vrea sa scrie in comun sau sa vrea sa realizeze colaje. Unele din aceste demersuri se vor uneori doar pe o anumita perioada a evolutiei lor literare. Mi s-ar parea o prostie, ca si proprietar si director al acestui site sa stavilesc orice initiativa, oricit de exotica, dar facuta cu buna credinta. Tocmai de aceea adresa mea de email a fost deschisa oricui a avut o doleanta si nu cred ca nu am raspuns cu amabilitate oricaror dorinte sau cereri. Poate unele nu au fost realizabile dar in general am vrut ca sa ofer fiecaruia oricit de mult ca sa poata sa scrie si sa se simta respectat si incurajat. In felul acesta am tratat si contul Aranca, care mie mi s-a parut ceva interesant la vremea lui si prin care nimeni nu a vrut sa insele pe nimeni si toti (cel putin din cite am vazut eu) nu au vrut decit sa scrie citeva texte literare. Daca aceste bune si decente intentii au deranjat pe unii, sint convins, si s-a vazut si din reactii ca problema este la domniile lor. Imi doresc ca toti membrii Hermeneia sa scrie cit mai bine, mai interesant si mai divers cu putinta.
Ecaterina, ai dreptate în privința clarității, dar poezia actuală nu trebuie să ofere totul cititorului, e treaba lui că înțelege altfel, poate, anumite aspecte, așa cum spuneam. Părerea mea e că nu trebuie să spun tot, chiar dacă ție ți-ar plăcea și ar fi mult mai simplu de citit. Acolo unde simți nevoia, poți adăuga, atunci când citești, câte ceva. Ultimele trei versuri sunt foarte importante în ceea ce mă privește, așa cum am mai spus, poezia e prima dintr-un ciclu. Că nu ai înstelat-o, nu-i niciun necaz, cel puțin din punctul meu de vedere. E adevărat că mi-ar fi plăcut, dar, asta nu înseamnă că chiar ar fi trebuit să se și întâmple. Mulțumiri pentru promptitudinea răspunsului. Te mai aștept.
câteva observații pertinente.
cărturarii pot avea tot felul de preocupări.
nu țin să lămuresc pe nimeni de nimic.
dacă eu vreau să fie cald universul în poezie atunci așa este.
ce sunt eu știu cei care mă cunosc nu cei care fac gălăgie și nu se joacă la scara lor.
când vorbești despre Tecuci eu mă retrag, e clar că aici ori ai mâncat odată o bătaie cruntă, sau ai fost refuzat de o femeie frumoasă, ori ai tu ceva amintiri neplăcute și nefericite pe aici din copilărie.
te mai aștept ca și până acum, măi minunatule!
nu cred că există cuvîntul „îndefinitiv”, sau e un typo?
alt typo - „costruită ”
„Lumea care se învârtea în jurul casei mătuşii precum se învârte un glob pământesc de jucărie s-a schimbat şi ea meridian după meridian.” - o analogie destul de dificil de înțeles.
„fusese se pare” - altă formulare nu tocmai reușită.
„Mătuşa P circulase şi ea în tinereţe prin lumea largă” -- probabil că ar fi sunat mult mai bine „călătorise”.
„În anii 80 mătuşa circula mult..” -- am impresia că ai o fixație cu circulatul.
„ în calitate de obscură dansatoare” - sună prea pretențios.
textul conține o mulțime de detalii absolut neesențiale și fără niciun rol în economia textului. mai ales că nici ideea textului nu este prea clară. de asemenea există destule neconcordanțe gramaticale și formulări defectuoase.
din păcate, deși textul se străduie să descrie ceva, nu reușește să aibă nicio miză. sugerează pe ici pe colo niște intrigi posibile dar nu dezvoltă nimic.
"Este limbajul poetic sau cel filosofic cu adevărat limbajul absolut?" Absolutul? Ce este el? Atât Poetul cât și Filozoful nu fac altceva decât să-și expună niște principii... "Da-mi un dram de civeta, bunule spiter, sa-mi dezinfectez imaginatia. Tine-ti plata. Gloucester: O, da-mi voie sa-ti sarut mâna. Lear: Stai mai întâi s-o sterg; miroase-a moarte Gloucester: O, naruita opera-a naturii! Aceasta lume-a noastra mare fi-va Tot astfel nimicita? - Ma cunosti?" "Iubesc pe cel care nu-și pune de-o parte vreo picătură, măcar, dintr-al său spirit, spirit ce-i quintesența propriei virtuți, căci cu astfel de spirit va trece puntea." "Și ceea ce numiți lume, trebuie să începeți s-o creați: gândirea voastră, imaginația voastră, voința voastră, dragostea voastră trebuie să devină această lume." Dar absolutul este deasupra Poetului, deasupra Filozofului, deasupra noastră, a tuturor, pentru că în momentul în care atingem absolutul l-am declasat în omenesc și asta înseamnă că nu mai este absolut.
Rafael, 'Interesant acel "ma uit", preferat unui posibil "privesc"..' "mă uit" și în sensul de "a mă pierde", a uita de mine cel ce "privesc". Ai prins cumva și această idee. Mulțumesc
pierdut fi-va pe marginea unui arhipleag necunoscut de litere până când ne vom regăsi tărâmul pierdut just as long as you stand stand by me voi cei de dincolo purtați de-a pururi de luntrea lui Caron țineți-vă visele închise în borcane pe timpul zilei numai noi vom intra triumfători în templul Tlahuizcalpantecuhtli ca Regii din Casa Domnului privind Atlanții canicula axis mundi noaptea the moon is the only light we'll see No, I won't be afraid Just as long as you stand Stand by me
am rezerve ca acest text poate fi considerat poezie. nu spun ca nu e interesant sau ca nu are un limbaj metaforic dar cred ca ramine doar o proza fantastica
marite crai, ingaduie/mi sa mai zabovesc cu forma asta a poeziei in camera de oaspeti a castelului. mie toate trei imi plac... dar o sa ma hotarasc repede cui tai capul si cui nu. (am glumit) am prins ideea. pe de alta parte, nici acum nu am inteles cum sa postez o vizuala... dar am timp sa invat. m/am uitat in tabelul cu corespondenta pt coduri... mai incerc. oricum, multumesc pentru toate...
Silvia, mă bucură faptul că ai reușit să fii fericită. din cauza acestui text. măcar și cîteva minute. probabil este mai mult decît am așteptat de la el. desigur, titlul s-ar putea să dezamăgească dar (cel puțin în mintea mea) are o legătură cu textul. text care, criptic poate, s-a vrut inspirat din ceea ce duminica trecută s-a „sărbătorit” în partea de vest a lumii. adică ceea ce popular se numește „floriile”. un eveniment care pentru mine reprezintă exemplul tipic al nesărbătorii. pentru că oare cum are trebui numită ziua cînd toată lumea sărbătorește iar cel sărbătorit plînge...
Raluca, mulţumesc. Posibil să fie de la mine. De aceea am întrebat. Era un exemplu care mi-a venit repede în minte pentru că eram cu gândul să-ţi răspund la comentariu. În dreapta se află domnul Tudor Cristea:)
Înseamnă că e de la mine. Râd. Nu mă mai miră nimic. Zi bună!
Un text de penita. Imi trezeste imaginea unui pom cu radacini puternic infipte in pamant, al carui varf se adanceste in cer, depasind "conul de lumina". In plus, prozodia simpla (dar, evident, nu simplista)face si mai pregnant mesajul unei interioritati care se exteriorizeaza, inflorind.
Scuze Ştefane, am îndrăznit să spun şi eu o părere...nu am ştiut că eşti atât de sensibil. Totuşi...unde sunt acele "clişee de doi lei" pe care le repet, vis-a-vis de poemul tău?
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Véritable hiver à la beauté figée, peut-être irréelle, - en tous cas magique et photographique -où tout repose et dort...mais qui se prépare dans l'intimité et le creux de la saison au renouveau de la vie. Les oiseaux ont quitté leurs nids mais reviendront.
pentru textul : Eclats de cristaux glacés demelancolie cuprinsa in cuvinte inspirate. felicitari!
pentru textul : Aburi deun poem marin in care versurile se strang din larg spre a se intalni, ca niste valuri, risipindu-se la mal. ata pot spune la aceasta tarzie ora.
pentru textul : omotetie de(ocolind infarctul) îți spune că textul acesta este, pe alocuri, mult prea explicit. ar merita scuturat puțin, să se mai ducă o parte din scamele ce-l fac să semene cu o... prelegere.
ex:
„și anii în luni pentru ca atunci când voi ajunge la patruzeci
să-mi pot invita infarctul la o cană de ceai ca să povestim puțin înainte
de nota finală”
mai e și acel „de cum” care poate fi înlocuit cu un simplu „cum”, iar acel „bineînțeles” nu e neapărat necesar; „acele dăți” ar putea fi numite „acele zile” (strofa a treia);
„dacă nu aș fi știut mai bine aș fi spus că toată durerea din lume se transformă
într-o perlă pentru că de fapt ăsta este și planul lui Dumnezeu”
... iarăși explicații și justificări:„pentru că de fapt” , și asta sufocă textul (strofa a patra)
ca la sfârșitul poeziei să se repete cuvântul „pereți” (versul 2 și 4), plus că ne reîntâlmim cu scoina și cu perla din strofele 1 și 4.
eu zic așa: când vei considera că ai reușit să te eliberezi de tensiunea și emoția (vădite) ce au generat textul, revino asupra lui (știi tu... „timpul, sfetnicul bun...”) și limpezește-l.
pentru textul : vodkă și scoici deDomnule Nicholas, dacă asta ați înțeles dumneavoastră din poema mea, eu nu am prea multe de adăugat…intuiția feminină (legat de asta: nu cred că cineva s-ar fi gândit să vă acuze de misoginism doar pentru ce ați scris, dar vă rog nu dați idei!:-) îmi spune că vom naște o polemică (în polemică, spre deosebire de un dialog dialectic, nimeni nu caută rațional un adevăr impersonal. Replicile fiecăruia sună într-o polemică, așa, cam cum sună și comentariul pe care l-ați postat dumneavoastră mai sus). Nu îmi plac polemicile, nu sunt nici ”revelatoare” pentru „era creștină” în care ne aflăm, iar aici pe hermeneia, fie vorba între noi, nimeni nu duce lipsă de ele…Așa că, la ce bun? O singură observație: fiecare Îl cinstește pe Dumnezeu așa cum poate…iar Dumnezeu I se dezvăluie fiecăruia după măsura lui…Vă rog, încercați data viitoare să nu îmi mai cântăriți simțirea cu propriul dumneavoastră cântar…s-ar putea ca eu să am o altă unitate de măsură… Cu mulțumiri, Maria
pentru textul : Scrisori către Diogene (II) de"Sunt plină de mine şi plîng de parcă
pentru textul : Voi fi atunci poemul perfect detoţi morţii ar fi ai mei.
Sasha e rus şi stă aici de trei luni.
Accentul meu imperfect
îmi întăreşte sexualitatea. Aşa-mi zice el." - bun!
mulțumesc pentru citire și semnul generos. :)
pentru textul : reconstituire deVa multumesc de trecere comentarii si "distinctii" ! Bobadil voi inlocui veteran cu suveran. Legat de versul final trebuie sa aduc o varianta care sa respecte ritmul, dati-mi putin timp sa mai intreb si sa ma mai documentez. Montecristo o sucesiune "nu, nu" imi pare ca aduce un efect sonor nedorit. As prefera sa evit asta ! Dedal... ati remarcat corect. Nu este sonet este un hibrid sonet rondel. Eu l-am numit "sorondet". Am postat pe hermeneia textul "Boicot" ( http://www.hermeneia.com/poezie/3903 ) care are aceeasi structura. Incluzand rondelul, versul 13 are acelasi rol de refren si nu-l voi schimba. Parerea mea este ca la rondeluri, daca dupa versul refren, ultim, apare inca un vers care sa puna sub semnul intrebarii ideea precedentului se creaza un alt efect (sper pozitiv). Voi posta in curand in aceeasi nota "Acrobat". Multumesc, Ialin
pentru textul : Ecran demie îmi sunã confesiv...
pentru textul : corupt de bătrânețea unei idei deda, ce să îi faci. am ajuns să ne văităm în tragedii. nici nu știu dacă e culmea mioriticului sau a penibilului.
pentru textul : Pixeli deAcum titlul suna comic. Un fel de "Feriti-va de magarus".
pentru textul : Și cu zâna ce facem? deCine stie, poate va veni o vreme (chiar la Iasi?) cand voi deschide o polemica in legatura cu fantasticul din poemele lui Daniel Bratu. Acest om reuseste sa ma fascineze aproape de fiecare data (iar in acest text el chiar face "economie" de mijloace vrajitoresti) aruncandu-ma afara din real, din cotidian. Pentru a savura acest gen de texte iti trebuie o doza de mescalina ideatica pe care o gasesti poate pe piata neagra a sufletelor eterne. Ce am mai vazut aici a fost o stangacie a lui Daniel, incercand sa faca imaginarul mai "digerabil" cititorului... dar mie tot mi-a placut. Poate vom mai discuta pe aceste teme, Dedale... Cu drag de tine, Bobadil.
pentru textul : pat-ranger deAcum dupa o zi incarcata am avut si eu timp sa citesc in tihna totul. Si ma tot gindesc daca as mai avea ceva de adaugat. Am o oroare teribila de am mai scrie ceva ce ar incuraja oameni care nu au decit o placere incalificabila de a se certa. De fapt cind vorbeam despre balcanism la asta ma refeream. Nu cred ca cineva care nu este de aceeasi parere cu mine este "balcanic", Cine a inteles asa fie nu vrea, fie nu poate intelege mai mult. Cautarea asta sordida dupa prilej de harță este ceea ce eu consider o trasatura balcanica. Teribil de paguboasa. Mi-aduc aminte cu ani in urma lucram la o companie in Atlanta si in timp am ajutat multi romani sa se angajeze acolo. Si la un moment dat am intrebat pe un coleg american cu care eram bun prieten, cam ce parere are despre romani. Mi-a spus cu sinceritatea aceea tipic americana, putin naiva, a copilului care vede ca regele e gol: Romanii? Oameni foarte harnici, muncesc mult si sint priceputi dar sa te fereasca Dumnezeu sa ii pui doi in aceeasi echipa ca te-ai fript. Nu au conceptul muncii in echipa. Ce as mai avea de adaugat? Doar ca imi cer scuze de la ceilalti membrii Hermeneia pentru acest spectacol jalnic in care s-au implicat si doi din editorii de pe Hermeneia si vreau sa va asigur ca voi depune un efort sporit si inteligent ca asa ceva sa nu se repete. Nu ca nu mi-as dori dezbateri dar nu astfel de alunecari primitive. Imi doresc foarte mult sa am editori pe Hermeneia, oameni inteligenti, harnci, cu personalitate si onesti si voi continua sa ii caut. Nu am nici o prejudecata fata de nimeni. Inca o data imi cer scuze in numele celor care sint convins ca nu o vor face si vreau sa precizez ca nu am facut niciodata parte din contul Aranca, asa cum rautacios s-au grabit sa aluzioneze unii. Si sa precizez ca deschiderea contului s-a facut in total acord cu mine, inainte ca regulamentul sa precizeze ceva despre clone (spun asta desi sint ferm convins ca aici nu a fost niciodata vorba de o clona), iar deschiderea acestui cont s-a facut asa pentru ca la data respectiva nu era si nici acum de fapt nu exista posibilitatea unui cont comun. Stiu ca ultima parte a punctului 7.1 din regulament vorbeste despre ceva de genul acesta dar din cite imi aduc eu aminte la data amendarii regulamentului contul Aranca incetase sa mai fie un cont comun. Continui sa fiu insa precaut fata de acest aspect pentru ca sint adeptul principiului ca legea este facuta pentru om si nu omul pentru lege, iar in aceasta privinta exista posibilitatea unor exceptii majore legate de conturile comune. In esenta precizarea de la sfirsitul punctului 7.1 (ca de altfel tot punctul 7.1) a fost si este menita sa impiedice frauda, furtul de identitate si mundana batjocura pe site. In acelasi timp nu este exclus ca unii oameni sa vrea sa scrie in comun sau sa vrea sa realizeze colaje. Unele din aceste demersuri se vor uneori doar pe o anumita perioada a evolutiei lor literare. Mi s-ar parea o prostie, ca si proprietar si director al acestui site sa stavilesc orice initiativa, oricit de exotica, dar facuta cu buna credinta. Tocmai de aceea adresa mea de email a fost deschisa oricui a avut o doleanta si nu cred ca nu am raspuns cu amabilitate oricaror dorinte sau cereri. Poate unele nu au fost realizabile dar in general am vrut ca sa ofer fiecaruia oricit de mult ca sa poata sa scrie si sa se simta respectat si incurajat. In felul acesta am tratat si contul Aranca, care mie mi s-a parut ceva interesant la vremea lui si prin care nimeni nu a vrut sa insele pe nimeni si toti (cel putin din cite am vazut eu) nu au vrut decit sa scrie citeva texte literare. Daca aceste bune si decente intentii au deranjat pe unii, sint convins, si s-a vazut si din reactii ca problema este la domniile lor. Imi doresc ca toti membrii Hermeneia sa scrie cit mai bine, mai interesant si mai divers cu putinta.
pentru textul : Despre noi și Anca Florian deEcaterina, ai dreptate în privința clarității, dar poezia actuală nu trebuie să ofere totul cititorului, e treaba lui că înțelege altfel, poate, anumite aspecte, așa cum spuneam. Părerea mea e că nu trebuie să spun tot, chiar dacă ție ți-ar plăcea și ar fi mult mai simplu de citit. Acolo unde simți nevoia, poți adăuga, atunci când citești, câte ceva. Ultimele trei versuri sunt foarte importante în ceea ce mă privește, așa cum am mai spus, poezia e prima dintr-un ciclu. Că nu ai înstelat-o, nu-i niciun necaz, cel puțin din punctul meu de vedere. E adevărat că mi-ar fi plăcut, dar, asta nu înseamnă că chiar ar fi trebuit să se și întâmple. Mulțumiri pentru promptitudinea răspunsului. Te mai aștept.
pentru textul : pictograme (1) decâteva observații pertinente.
pentru textul : fata din spatele ochelarilor decărturarii pot avea tot felul de preocupări.
nu țin să lămuresc pe nimeni de nimic.
dacă eu vreau să fie cald universul în poezie atunci așa este.
ce sunt eu știu cei care mă cunosc nu cei care fac gălăgie și nu se joacă la scara lor.
când vorbești despre Tecuci eu mă retrag, e clar că aici ori ai mâncat odată o bătaie cruntă, sau ai fost refuzat de o femeie frumoasă, ori ai tu ceva amintiri neplăcute și nefericite pe aici din copilărie.
te mai aștept ca și până acum, măi minunatule!
nu cred că există cuvîntul „îndefinitiv”, sau e un typo?
pentru textul : Portretul unei călătoare dealt typo - „costruită ”
„Lumea care se învârtea în jurul casei mătuşii precum se învârte un glob pământesc de jucărie s-a schimbat şi ea meridian după meridian.” - o analogie destul de dificil de înțeles.
„fusese se pare” - altă formulare nu tocmai reușită.
„Mătuşa P circulase şi ea în tinereţe prin lumea largă” -- probabil că ar fi sunat mult mai bine „călătorise”.
„În anii 80 mătuşa circula mult..” -- am impresia că ai o fixație cu circulatul.
„ în calitate de obscură dansatoare” - sună prea pretențios.
textul conține o mulțime de detalii absolut neesențiale și fără niciun rol în economia textului. mai ales că nici ideea textului nu este prea clară. de asemenea există destule neconcordanțe gramaticale și formulări defectuoase.
din păcate, deși textul se străduie să descrie ceva, nu reușește să aibă nicio miză. sugerează pe ici pe colo niște intrigi posibile dar nu dezvoltă nimic.
"Este limbajul poetic sau cel filosofic cu adevărat limbajul absolut?" Absolutul? Ce este el? Atât Poetul cât și Filozoful nu fac altceva decât să-și expună niște principii... "Da-mi un dram de civeta, bunule spiter, sa-mi dezinfectez imaginatia. Tine-ti plata. Gloucester: O, da-mi voie sa-ti sarut mâna. Lear: Stai mai întâi s-o sterg; miroase-a moarte Gloucester: O, naruita opera-a naturii! Aceasta lume-a noastra mare fi-va Tot astfel nimicita? - Ma cunosti?" "Iubesc pe cel care nu-și pune de-o parte vreo picătură, măcar, dintr-al său spirit, spirit ce-i quintesența propriei virtuți, căci cu astfel de spirit va trece puntea." "Și ceea ce numiți lume, trebuie să începeți s-o creați: gândirea voastră, imaginația voastră, voința voastră, dragostea voastră trebuie să devină această lume." Dar absolutul este deasupra Poetului, deasupra Filozofului, deasupra noastră, a tuturor, pentru că în momentul în care atingem absolutul l-am declasat în omenesc și asta înseamnă că nu mai este absolut.
pentru textul : Este limbajul poetic sau cel filosofic cu adevărat limbajul absolut? deacest text este un duplicat. te rog sa il stergi
pentru textul : În spatele regretelor e veşnic toamnă deam reținut și ținut cont
pentru textul : felul meu de îngropat în aer deRafael, 'Interesant acel "ma uit", preferat unui posibil "privesc"..' "mă uit" și în sensul de "a mă pierde", a uita de mine cel ce "privesc". Ai prins cumva și această idee. Mulțumesc
pentru textul : Oglinda depierdut fi-va pe marginea unui arhipleag necunoscut de litere până când ne vom regăsi tărâmul pierdut just as long as you stand stand by me voi cei de dincolo purtați de-a pururi de luntrea lui Caron țineți-vă visele închise în borcane pe timpul zilei numai noi vom intra triumfători în templul Tlahuizcalpantecuhtli ca Regii din Casa Domnului privind Atlanții canicula axis mundi noaptea the moon is the only light we'll see No, I won't be afraid Just as long as you stand Stand by me
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 10 deam rezerve ca acest text poate fi considerat poezie. nu spun ca nu e interesant sau ca nu are un limbaj metaforic dar cred ca ramine doar o proza fantastica
pentru textul : glissando demarite crai, ingaduie/mi sa mai zabovesc cu forma asta a poeziei in camera de oaspeti a castelului. mie toate trei imi plac... dar o sa ma hotarasc repede cui tai capul si cui nu. (am glumit) am prins ideea. pe de alta parte, nici acum nu am inteles cum sa postez o vizuala... dar am timp sa invat. m/am uitat in tabelul cu corespondenta pt coduri... mai incerc. oricum, multumesc pentru toate...
pentru textul : dimineață la nice deSilvia, mă bucură faptul că ai reușit să fii fericită. din cauza acestui text. măcar și cîteva minute. probabil este mai mult decît am așteptat de la el. desigur, titlul s-ar putea să dezamăgească dar (cel puțin în mintea mea) are o legătură cu textul. text care, criptic poate, s-a vrut inspirat din ceea ce duminica trecută s-a „sărbătorit” în partea de vest a lumii. adică ceea ce popular se numește „floriile”. un eveniment care pentru mine reprezintă exemplul tipic al nesărbătorii. pentru că oare cum are trebui numită ziua cînd toată lumea sărbătorește iar cel sărbătorit plînge...
pentru textul : nesărbătoare deam făcut din nou niște modificări. mulțumesc pentru observații
pentru textul : oameni și pietre dem-ai leagănă-te și pe comentariu...
pentru textul : tolănit într-o limbă străină deso, să fie cum ziceți voi!
pentru textul : după cum nu știu să păstrez aerul deRaluca, mulţumesc. Posibil să fie de la mine. De aceea am întrebat. Era un exemplu care mi-a venit repede în minte pentru că eram cu gândul să-ţi răspund la comentariu. În dreapta se află domnul Tudor Cristea:)
pentru textul : hermeneia 3.0-b deÎnseamnă că e de la mine. Râd. Nu mă mai miră nimic. Zi bună!
Un text de penita. Imi trezeste imaginea unui pom cu radacini puternic infipte in pamant, al carui varf se adanceste in cer, depasind "conul de lumina". In plus, prozodia simpla (dar, evident, nu simplista)face si mai pregnant mesajul unei interioritati care se exteriorizeaza, inflorind.
pentru textul : copacul dinăuntru deScuze Ştefane, am îndrăznit să spun şi eu o părere...nu am ştiut că eşti atât de sensibil. Totuşi...unde sunt acele "clişee de doi lei" pe care le repet, vis-a-vis de poemul tău?
pentru textul : aşteptându-l pe fram dePagini