Ela, te așteptam și doar pe tine aici. Se pare că firul de argint încă există. Și tu ești în portret, și undeva, sub pielea mea de jasmine, undeva, lângă inimă. Mulțumiri.
Da, un poem reusit in nota moderna, la categoria daca nu era, ar fi trebuit inventat de urgenta. Cu prozodia nu ma prea impac, dar beau o singura bere si imi trece, deci nu e grav. Felicitari celui asztalos, Andu
Eu am găsit precizarea limpede în pct. 14 din regulament. Mă gândesc cum să poată fi ușor vizibilă de orice autor (membru) sau cititor. Oare pe prima pagină un text "info" cu link la regulament? Acum într-adevăr este clar pentru oricine.
prea multe expresii... le-aș zice fruste. Adică expresii care ne comnică totul de nu mai rămîne nici loc de întors, darămite de poezie. De exemplu: "Stăteam înafara timpului" - gata m-ai lămurit. Ar fi fost ceva dacă sugerai chestia asta. Dar așa... sună a dare de seamă. Alta: "Râvneam la inutil", sau "Mi-era sete". Și să nu îmi spui că ăsta e stilul tău pentru că tot în textul ăsta ai "sărutam refrene de iubire" sau "M-am târât la picioarele certitudinii".. deși amîndouă sînt totuși prea dulcege pentru gustul meu.
partea a doua mi se pare mai puternica, unde ideea prinde contur, mi-a placut si luna ca un lup sideral. parca " iedera suinda pe minciuna propriei cruci " este in plus.
titlul si subtitlul fac casa buna cu poemul, completeza mult din ideea lui. pe ansamblu, un poem frumos, pe gustul meu. si finalul fain.
să ascultăm deci, să privim şi să ne rugăm
să hăituim aceşti pereţi
în puncte puncte
cu dalta
fiind un mic fan al viziunilor suprarealiste, .. un semn de apreciere.:)
un poem ce creaza cu ingaduinta si imaginatia cititorului o natura cumva si aproape interbelica. desi ramane legata puternic imaginea fetei din titlu de acel aniamal iamginar #fluturozaur# in mintea cititorului, restul textului ar fi trebuit in special legat de acest mesaj ideatic pentru a straluci cu adevarat.
Ecaterina, chiar imi pare rau ca te enerveaza ultimele versuri, treci peste ele sau poti sa le si inveti, daca vrei. In primul vers nu e niciun dezacord, e vorba de carnea ei, asa cum ai zis. Oricum, multumesc si apreciez semnul lasat de tine, te mai astept, desi nu cred ca voi putea sa te multumesc, poate, intotdeauna.
noaptea se strânge laț aruncat peste umeri cerul stă să curgă opac în timpanele mele doar liniștea imens tam-tam african îmi cresc din umeri bastoane de orb numai pânze de umbre ochii mei nicăieri scuze pentru îndrăzneală. :) nu prea dau buzna "în casa omului", dar mi-a plăcut ideea. și bine-ai venit pe Hermeneia.
amintirile vorbesc mai mereu, adăpostite în matricea timpului căruia, noi toți, îi aparținem. și uneori credem pe dos, că timpul ne aparține. uităm atunci că, fără sfiiciune, totul este o simplă vânare de vânt. asta am simțit, citindu-ți poezia, sfiiciunea cu care tu povestești despre momentele lăsate în urmă.
uite așa am fost și eu la cenaclu. o inițiativă care a prins contur din mers și care iată înlocuiește scenele statice cu mișcarea și sunetul. felicitări!
...nu sunt pe soclu, Ioana. sunt un om de bunătatea căruia se abuzează. caleașca va pleca într-o zi, ca o îndrăgostită de drum, de străzi, de ființele cărora nu le-a găsit încă nume.[îmi face bine trecerea ta, mai ales că apreciez mult două cunoștințe comune, mă refer la Constanța Buzea și Nicolae Țone... sau poate mă înșel?:)]
Intervin cu mult respect, Virgil, dar pentru întrebări tehnice sau altfel de întrebări legate de site, există "căsuţă" specială pentru aşa ceva. Bobadil ar trebui să ştie lucrul acesta.
Nu de alta, dar aici, cel care a comentat un text, se aşteaptă (sau nu este obligatoriu) să primească un răspuns de salutare din partea autorului, nu să plece oarecum dezamăgit că a putut citi despre cum va reuşi bobadil să se logheze.
Cele bune.
bakemono_ella, eu nu compar "senin cu poezia fara rima". si nu contest ca "o poezie scrisa din inima"; majoritatea poeziilor scrise, asa cum spunea cineva de pe site, reprezinta "copiii" fiecaruia din noi. problema este sa scrii, sa te autoperfectionezi, sa nu postezi orice fel de poezie doar pentru ca ai scris-o. trebuie sa stii cind esti desueta sau nu, sa ai un simt moderat al autoaprecierii valorii tale. problema (intr-o comunitate literara, indiferent de gen, virtuala sau nu) este sa accepti opiniile tuturor, pentru ca e interesul tau de a afla efectul creatiilor tale. nimic nu se realizeaza usor in viata. nici macar o casa sau o poezie cu rima.
Un poem bun, remarc și eu strofa a treia și cred că, de fapt, ultimele două strofe fac tot poemul și chiar pot construi un poem de sine stătător. Sper că titlul este doar în contextul poeziei și sper să rămâi și aici, și în ale scrisului, chiar dacă poezia nu va fi niciodată locul în care să te simți protejat, altfel nu ar exista provocarea de care are nevoie arta pentru a rezista timpului.
aceasta este scena, aceeaşi privită din mai multe unghiuri, în perspectiva unei axe temporale: "e târziu și este iarnă, în Lisabona", constituie punctul central, fundamentul liric :); se vor mai aduce unele îmbunătăţiri, deocamdată timpul mă atrage în vârtej şi abea am reuşit să salvez câteva idei.
Fac precizarea: "este iarnă, în Lisabona" şi "oamenii pot și trebuie să fie fericiți" sunt parafrazări ale unor romane, celebre, uzitate şi de notorietate, fapt datorită căruia am considerat superfluă menţionarea autorilor.
Cum n-ați citit poezia anilor 60?! Dar Nichita Stănescu, Sorescu, Baltag, Blandiana, Mălăncioiu, Melinescu, Buzea și atâția, și-atâția? E drept, eu mă refeream la cei din plutonul secund, mai dulcegi și mai fără relief personal. Poate fi, însă, desigur, și o coincidență, dar nu putem defini altfel un stil decât raportându-l la ceea ce a existat sau există (indiferent de ce explicație ar putea da autorii). Sper să nu vă supărați pe mine, având în vedere și faptul că sunteți primul care trebuie să înțeleagă, dar și să impună, regula jocului...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Ela, te așteptam și doar pe tine aici. Se pare că firul de argint încă există. Și tu ești în portret, și undeva, sub pielea mea de jasmine, undeva, lângă inimă. Mulțumiri.
pentru textul : jasmine dece înseamnă liniuța din construcția „şi-le”? nu îi văd rostul.
pentru textul : chin deraluca - multam de trecere... si penita imaginara :)
pentru textul : Domnul Martin, poezia și femeia defoarte frumos
pentru textul : halucinogenetic deDa, un poem reusit in nota moderna, la categoria daca nu era, ar fi trebuit inventat de urgenta. Cu prozodia nu ma prea impac, dar beau o singura bere si imi trece, deci nu e grav. Felicitari celui asztalos, Andu
pentru textul : Poem intravilan deMarina, multumesc de trecere. Paul si Tincuta, voua va multumesc si mai mult pentru ca m-ati "salvat". Cu aceeasi imbratisare calda, Vio
pentru textul : tablou cu două siluete deEu am găsit precizarea limpede în pct. 14 din regulament. Mă gândesc cum să poată fi ușor vizibilă de orice autor (membru) sau cititor. Oare pe prima pagină un text "info" cu link la regulament? Acum într-adevăr este clar pentru oricine.
pentru textul : Hermeneia.com la o lună de existență deprea multe expresii... le-aș zice fruste. Adică expresii care ne comnică totul de nu mai rămîne nici loc de întors, darămite de poezie. De exemplu: "Stăteam înafara timpului" - gata m-ai lămurit. Ar fi fost ceva dacă sugerai chestia asta. Dar așa... sună a dare de seamă. Alta: "Râvneam la inutil", sau "Mi-era sete". Și să nu îmi spui că ăsta e stilul tău pentru că tot în textul ăsta ai "sărutam refrene de iubire" sau "M-am târât la picioarele certitudinii".. deși amîndouă sînt totuși prea dulcege pentru gustul meu.
pentru textul : Teenage angst deEram prea diferiți,
iar lumea – aceeași:
cățea scheunând pe la colțuri de stradă.
Suntem prea diferiți, eu și lumea -
pentru textul : Fostei mele șótii detu, în schimb, draga altuia,
ai rămas aceeași… ca lumea...
yes, sometimes I feel the same way
pentru textul : As in a cob web departea a doua mi se pare mai puternica, unde ideea prinde contur, mi-a placut si luna ca un lup sideral. parca " iedera suinda pe minciuna propriei cruci " este in plus.
titlul si subtitlul fac casa buna cu poemul, completeza mult din ideea lui. pe ansamblu, un poem frumos, pe gustul meu. si finalul fain.
să ascultăm deci, să privim şi să ne rugăm
să hăituim aceşti pereţi
în puncte puncte
cu dalta
fiind un mic fan al viziunilor suprarealiste, .. un semn de apreciere.:)
pentru textul : Pseudo demulțam Miha!
pentru textul : sar peste novembre deun poem ce creaza cu ingaduinta si imaginatia cititorului o natura cumva si aproape interbelica. desi ramane legata puternic imaginea fetei din titlu de acel aniamal iamginar #fluturozaur# in mintea cititorului, restul textului ar fi trebuit in special legat de acest mesaj ideatic pentru a straluci cu adevarat.
pentru textul : fata care mergea citind pe stradă deEcaterina, chiar imi pare rau ca te enerveaza ultimele versuri, treci peste ele sau poti sa le si inveti, daca vrei. In primul vers nu e niciun dezacord, e vorba de carnea ei, asa cum ai zis. Oricum, multumesc si apreciez semnul lasat de tine, te mai astept, desi nu cred ca voi putea sa te multumesc, poate, intotdeauna.
pentru textul : pictograme (3) denoaptea se strânge laț aruncat peste umeri cerul stă să curgă opac în timpanele mele doar liniștea imens tam-tam african îmi cresc din umeri bastoane de orb numai pânze de umbre ochii mei nicăieri scuze pentru îndrăzneală. :) nu prea dau buzna "în casa omului", dar mi-a plăcut ideea. și bine-ai venit pe Hermeneia.
pentru textul : căutîndu-mi ochii deamintirile vorbesc mai mereu, adăpostite în matricea timpului căruia, noi toți, îi aparținem. și uneori credem pe dos, că timpul ne aparține. uităm atunci că, fără sfiiciune, totul este o simplă vânare de vânt. asta am simțit, citindu-ți poezia, sfiiciunea cu care tu povestești despre momentele lăsate în urmă.
am trecut cu plăcere! :)
pentru textul : când te aşezi la masă amintirile se aşază şi ele deMulțumesc, Virgil, pentru popas. Fără pretenții, da, dar încercând să nu fie simplist.
pentru textul : Scrisoare către un prieten deasta nu e bine!
dar e bine că ai sesizat. nimicul din suflet!
pentru textul : Dezambiguizare devă mulţumesc pentru reacţii.
pentru textul : jurnal de front. virtualia deuite așa am fost și eu la cenaclu. o inițiativă care a prins contur din mers și care iată înlocuiește scenele statice cu mișcarea și sunetul. felicitări!
pentru textul : Virtualia XII - Cenaclu Live pe Hermeneia.com deVirgil, nu trebuia decât să ai răbdare cel mult un minut. Trebuie dat "play", lăsat să se încarce (câteva secunde), apoi, vei putea derula.
Numele televiziunii nu este "telem" (te-lem, două silabe), ci "te-le M" (te-le-em, trei silabe, cu accent pe a treia), so, nici vorbă de brânză :).
pentru textul : Virtualia XIII - mulţumiri, mirări şi poezie la Iaşi de...nu sunt pe soclu, Ioana. sunt un om de bunătatea căruia se abuzează. caleașca va pleca într-o zi, ca o îndrăgostită de drum, de străzi, de ființele cărora nu le-a găsit încă nume.[îmi face bine trecerea ta, mai ales că apreciez mult două cunoștințe comune, mă refer la Constanța Buzea și Nicolae Țone... sau poate mă înșel?:)]
pentru textul : Totul despre Mine deIntervin cu mult respect, Virgil, dar pentru întrebări tehnice sau altfel de întrebări legate de site, există "căsuţă" specială pentru aşa ceva. Bobadil ar trebui să ştie lucrul acesta.
pentru textul : confesiune de ianuarie deNu de alta, dar aici, cel care a comentat un text, se aşteaptă (sau nu este obligatoriu) să primească un răspuns de salutare din partea autorului, nu să plece oarecum dezamăgit că a putut citi despre cum va reuşi bobadil să se logheze.
Cele bune.
bakemono_ella, eu nu compar "senin cu poezia fara rima". si nu contest ca "o poezie scrisa din inima"; majoritatea poeziilor scrise, asa cum spunea cineva de pe site, reprezinta "copiii" fiecaruia din noi. problema este sa scrii, sa te autoperfectionezi, sa nu postezi orice fel de poezie doar pentru ca ai scris-o. trebuie sa stii cind esti desueta sau nu, sa ai un simt moderat al autoaprecierii valorii tale. problema (intr-o comunitate literara, indiferent de gen, virtuala sau nu) este sa accepti opiniile tuturor, pentru ca e interesul tau de a afla efectul creatiilor tale. nimic nu se realizeaza usor in viata. nici macar o casa sau o poezie cu rima.
pentru textul : E prea târziu deSilvia, Paul, Andu sînteți generoși, mulțumesc.
pentru textul : okinawa dragostea mea deUn poem bun, remarc și eu strofa a treia și cred că, de fapt, ultimele două strofe fac tot poemul și chiar pot construi un poem de sine stătător. Sper că titlul este doar în contextul poeziei și sper să rămâi și aici, și în ale scrisului, chiar dacă poezia nu va fi niciodată locul în care să te simți protejat, altfel nu ar exista provocarea de care are nevoie arta pentru a rezista timpului.
pentru textul : Ultima zi aici deaceasta este scena, aceeaşi privită din mai multe unghiuri, în perspectiva unei axe temporale: "e târziu și este iarnă, în Lisabona", constituie punctul central, fundamentul liric :); se vor mai aduce unele îmbunătăţiri, deocamdată timpul mă atrage în vârtej şi abea am reuşit să salvez câteva idei.
pentru textul : vis a vis deFac precizarea: "este iarnă, în Lisabona" şi "oamenii pot și trebuie să fie fericiți" sunt parafrazări ale unor romane, celebre, uzitate şi de notorietate, fapt datorită căruia am considerat superfluă menţionarea autorilor.
salut și bun venit dar să ne arăți că poți și scrieri mai bune. succes
pentru textul : '92 deheh, Eu aș fi avut curajul să spun Da!:)) altfel, la ce bun "să ne râdem"?
pentru textul : apriliano deCum n-ați citit poezia anilor 60?! Dar Nichita Stănescu, Sorescu, Baltag, Blandiana, Mălăncioiu, Melinescu, Buzea și atâția, și-atâția? E drept, eu mă refeream la cei din plutonul secund, mai dulcegi și mai fără relief personal. Poate fi, însă, desigur, și o coincidență, dar nu putem defini altfel un stil decât raportându-l la ceea ce a existat sau există (indiferent de ce explicație ar putea da autorii). Sper să nu vă supărați pe mine, având în vedere și faptul că sunteți primul care trebuie să înțeleagă, dar și să impună, regula jocului...
pentru textul : ambiguu pentru ruperi de ritm și tăcere dePagini