Cand am inceput sa scriu poezie, intentia a fost sa nu inteleaga nimeni nimic. Ma si amuzam gandindu-ma la asta. Dar, ca poezia mea nu spune prea mult, deja ma nemultumeste. Ma gandesc acum la niste structuri ca: limita, margine, adanc, rasarit...si nu in ultimul rand...ape adanci. Imi pare chiar rau acum ca nu se intelege asa cum vreau eu. Poate... mai incerci... As fi curioasa sa stiu parerea ta, doar sa vad daca coincide cu a mea.
Marlena Braester, sunt fericită pentru acest mare eveniment! chiar astăzi am vorbit de tine și cartea ta atât de așteptată, undeva; unde o putem găsi? O peniță pentru talent și dăruire!
nu te mai chinui Bobadile fiindcă nu reușești să mă provoci. Mojiciile îl înjosesc doar pe cel ce le proferează. Și să nu crezi că, vezi Doamne, numai tu ești în stare să generezi polemici. De fapt pe mine m-ai convins că ai fost intrigat. Ce nu știu este dacă este din cauza întrebării în general sau te-a afectat la nivel personal.
cred ca inainte sa imi pierd timpul si sa iti ofer un raspuns va trebui sa ne oferi macar o bruma de decenta si sa iti completezi datele biografice si sa pui o fotografie. Asta pentru ca sa stim cu cine avem de a face. Pentru ca de vreme ce poti sa o faci si nu completezi asta, din punctul meu de vedere poti la fel de bine sa fii o clona sau un impostor. In orice caz, o persoana fara identitate, fara fata. Iar tupeul si obraznicia cu care ne tragi pe noi la raspundere este si mai lipsit de bun simt in conditiile acestea. Deci, prezinta-te, fa-te cunoscuta, asa cum fac oamenii civilizati si apoi eventual, in limita timpului vom putea sta de vorba. Deocamdata remediaza-ti problemele de decenta si comenteaza texte. Iar functionarea site-ului las-o pe seama celor care sint indrituiti sa se ocupe de ea. Iar daca ai plingeri cu privire la aspectele tehnice sau administrative exista adrese de email special destinate pentru asa ceva.
da, probabil un text bun, destul de echilibrat deși mai scapă cîte o metaforă bizară pe ici pe colo, dar după destule texte greu de citit e bine și atît
mi-se pare un poem tare dramatic, care ar fi putut fi mai esentializat. aici m-am oprit si pentru aceste versuri am lasat un semn:
"poate că așa sîntem cu toții
niște oarecari buni de dat la schimb"
iti vine sa incepi a explica, a lua in brate: tu nu intelegi si dai vina aiurea nici tu nu cunosti pe cine, insa te-ai orientat bine:
"cum poți fi atât de divin
în ritmul pe care mi-l bați cu piciorul
în fiecare marțe și vinere
știu Te enervează că niciodată nu țin post
dar și pe mine mă aduce în culmea nebuniei
că fix de craciun
mi-i iei la Tine pe toți cei dragi"
adica pe ceva fals.
"îi curgeau pe lângă buze ca apa de ploaie torenţială" - dacă ţie ţi se pare că sună ok, atunci e perfect!
Dar, întreb şi eu, ""îi curgeau pe lângă buze ca ploaia torenţială" ce are? Sau: care e miza "apei" - teama ca vreun cititor să nu creadă că e vorba de ploaie de metal?
Şi dacă tot am revenit:
"cuvintele ca o spuză amară / îi curgeau pe lângă buze / ca apa de ploaie" - o decriere a unui lucru + o alta a unui fenomen, făcute prin acelaşi mijloc artistic, la câteva cuvinte distanţă, nu pot să dea mai bine de atât, adică destul de îndoielnic.
poezia pierde din forță, pe la ... "atent de cordul meu învolburat..." prima și ultima strofă sunt închegate, în a doua imaginile sunt comune. ramân la parerea ca strofa a doua suferă.
Pentru a transmite, în fapt, că n-o să mai postaţi pe Hermeneia, aţi scris exagerat de mult şi exagerat de elogios la adresa d-voastră. Am putea crede că Manolescu pleacă, dar nu pleacă fără a ne arăta, în final, cine e, ce a făcut dânsul şi ce crede lumea - doar lumea aia care contează - despre dânsul. La fel, am putea crede că vă periaţi singur şi doar întâmplarea face ca prefaţă cărţii de poezie să fie mai lungă decât "jurnalul literar". Mai lungă şi întreg postată. Mai lungă, mai afectată şi mai de lemn ca nuca-n perete. Nu ştiu de ce consideraţi că, pentru a ne anunţa că n-o să mai fiţi activ aproape deloc, sunt necesare biografia şi diplomele. De fapt, nu ştiu de ce simţiţi c-ar fi necesar sa ştim că n-o să mai postaţi. Bineînţeles, am putea crede că nu simţiţi asta, ci, pur şi simplu, pretextul laudativ şi posibilitatea atragerii atenţiei altfel decât literar au fost prea puternice.
Katya, asta e riscul meseriei pe internet, accese simultane si alte coincidente. Oricum, cred ca pe noi doi nu ne mai suspecteza nimeni demult ca ne-am vorbit dinainte :-)) La multe lecturi viitoare, Andu
textul este frumos, dar nu e unul deosebit. eu sunt mai greu influentat si poate mai impartial. colindul e un cant, un poem al inchinarii la adresa Celui venit din cer. este specific crestinismului si in "colindul camasii albastre" nu vad nimic sanctic, vad un text bine crosetat dar nu un colind. remarc in el acelasi citat, aceleasi versuri remarcate de Virgil. sunt intradevar de evidentiat si ma opresc si eu la ele, fara penita. noi nu prea ne cunoastem dar asta nu ma impiedica, cu bunavointa ta, sa te felicit pentru remarcabilele realizari pe plan profesional, literar si personal si iti doresc in anul care vine mari satisfactii si succese repetate. un an fantastic sa-ti stea la dreapta si o inima multumitoare la stanga.
Ela, Ariana, Alma va multumesc pentru opinii. Si eu as mai schimba cate ceva prin aceasta poezie dar deocamdata o las in asteptare pana cand voi gasi cuvintele potrivite... nu sunt un mestesugar al versului care face poezii la comanda bune de recitat la crasma... conteaza mai mult sinceritatea fata de mine si in raport cu lectorii.
"incondeiez" are sensuri multiple. de la a impistri pina la a vorbi de rau...sensul popular e putin fortat, asa mi se pare. in plus a utiliza: "tu să-mi fii iubitul de înviere" linga "inima îmi este un breloc" compromite ideea poemului.
Totul pare amestecat, un fel de dezordine primordiala, in care Oriana atinge cu buricele degetelor cuvintele, le inmoaie, le stapaneste, le aduce la un loc al lor numai de ea stiut. Poezia se redefineste cu delicatete si dezinvoltura, planurile se intrepatrund, dar ea urmareste matematic logica sarpelui inimii, urcat pe nebanuite inspre minte. Citind si recitind aceasta poezie, m-am tot intrebat de ce imi place, de ce nu ma deranjeaza amestecul aparent haotic... sa fie probabil motivele de mai sus, sa fie si multe altele pe care eu nu le stiu a spune, dar Oriana scrie poezie, si aceasta este una dintre demonstratiile sale in acest sens. Queen margot, nu spun ca nu ai facut un comentariu la obiect, dar te rog sa justifici mai amanuntit acordarea unei penite; e greu uneori, cred ca stiu, sa lasi un semn din prea multe cuvinte, cand te simti coplesit, dar sper sa revii si sa explici de ce ai apreciat ca aceasta poezie merita sa fie recomandata.
poemul pare o polifonie compozita interpretata de oratorienii uitati prin corabiile de hirtie din iazul acesta domestic cotidian. totul tinde sa se subtieze, sa capete nuantele si gustul pietrelor, dincolo de tabloul profan "La Rappresentazione di Anima e di Corpo" recent restaurat, si tu stii cine e autorul "într-o zi m-am sculat mort clopoțelul legat de degetul de la picior suna a marș funebru"
"Pisici pe acoperisul fierbinte", cu Liz Taylor si Paul Newman. Andule, e grav, constat ca memoria de lunga durata imi functioneaza brici...da' noi despre ce vorbeam? :))
n-ați prea prins ideea textului, dar n-o să încerc să vă lămuresc în nici un fel. mai treceți pe aici, poate se mai luminează lucrurile între timp. cu drag, maria
Un poem care îmi amintește de o carte și un film: "Femeia nisipurilor", de Kobo Abe; aceeași stare de pierdere în tine însuți, aceeași sete într-un deșert al vieții-morții, în care singura respirație posibilă este izvorul spiritului, spre creație. Interesant, dar mai ales uimitor cum motivul nisipurilor și al apelor capătă atâtea sensuri sub modelările tale de vers, Marlena... N'oublions jamais...
Rafael, daca nu te-ai prins ce legatura este intre expresia ta si boacana mea din gimnaziu atunci cel mai bine e sa iti recitesti ce ai scris despre intentii. Nu cred ca a te adresa cu draga e echivalent cu a te tine de dupa git, cel putin din punctual meu de vedere. Daca nu intelegi ce inseamna a colabora cu securitatea sau cu comunismul inseamna ca fie ai colaborat cu ei, fie nu intelegi limba romana. Securitatea si comunismul nu au fost doar concepte in Romania. Cel putin in Romania in care am trait eu. N-am vorbit niciodata despre credinta ta sau a altcuiva cu dispret. Inainte sa faci afirmatii calomniatoare probabil ca ar fi de bun simt sa aduci dovezi. Luther si Calvin nu L-au reformat pe Dumnezeu. Ei au reformat Biserica. Nimeni (Luther in nici un caz nu, daca ii vei citi lucrarile si nici Calvin sau Melanchton) nu au negat vreodata existenta crestinismului inainte de ei sau inainte de anul 1000 sau cind vrei tu de la Hristos incoace. Cu atit mai putin eu nu am facut o astfel de afirmatie. Tu ma acuzi pe mine ca as veni cu "caseta cu "argumente" cunoscute" dar ma tem ca tu faci asta prin faptul ca nici macar nu incerci sa observi ca nu am facut nicaieri afirmatia ca nu ar fi existat crestinism pina la Reforma. Dar faptul ca imi imputi mie astfel de lucruri nu face decit sa demonstreze cine vine impotriva cui cu "casete" invatate mai dinainte. Eu nu am vorbit cu dispret despre credinta nimanui. Nu am facut decit sa iti raspund la intrebari si sa iti arat ca stiu foarte bine ce cred si de ce cred ceea ce cred. Tu insa ai vorbit cu dispret si batjocoritor. Ma indoiesc ca teologia protestanta a fost "descoperita intre doua sticle de tarie". Sa fie oare asta parerea ortodocsilor si a catolicilor despre teologia protestanta? As fi foarte dezamagit de ei in acest caz. Deocamdata insa cred ca este doar parerea ta. Si fiindca ti-a expus-o am sa iti spun ca teologic vorbind ideea de reforma nu apartine lui Melanchton sau lui Calvin. In esenta ideea de reforma porneste de la un adevar revolutionar, si anume adevarul ca exista un moment cind o biserica crestina (ortodoxa, protestanta, neoprotestanta, catolica, armeneasca, copta, etc, etc) inceteaza sa mai fie Biserica lui Hristos, adica moare, adica se auto-desfiinteaza, se autodistruge, fie prin imoralitate, hedonism, erezie, influx de paginism, disolutie spirituala si multe alte motive. Cu alte cuvinte inceteaza a mai fi Biserica lui Hristos chiar daca institutional sau traditional vorbind ea mai poate continua sa sa functioneze. Promotorul si initiatorul acestei idei revolutionare este, poate spre surprinderea ta, Isus Hristos despre care crestinii cred ca este Fiul lui Dumnezeu. S-ar putea sa te surprinda aceasta afirmatie dar daca vei avea bunavointa sa citesti cele 7 scrisori dictate de Isus lui Ioan in Patmos pentru 7 biserici din primul secol din Asia Mica, scrisori care sint parte din Apocalipsa si deci din canonul Noului Testament, este cu neputinta sa nu ajungi la aceeasi concluzie. N-ai nevoie nici macar de calauzire spirituala, e suficient sa ai un minim bun simt intelectual. Cu alte cuvinte, cu multe sute de ani ca Luther, Calvin si altii sa initieze Reforma Bisericii, teologia reformei era acolo in Scriptura, ei n-au facut decit sa o redescopere. Acolo Isus vorbeste despre o biserica "oarba", "goala", "moarta in ciuda faptului ca ii merge numele ca traieste", o biserica pe care El promite sa o pedepseasca, etc. E suficient sa citesti acele 7 scrisori si te vei lamuri. Acum, evident ca tu vei putea spune ca Hristos are dreptul sa vorbeasca asa dar nimeni nu da un astfel de drept lui Luther sau Calvin pentru ca ei sint oameni. Dar asta este pura ipocrizie. Papii de la Roma si alti slujitori ai bisericii au vorbit de mii de ori impotriva unei biserici sau alteia, au anatemizat, au condamnat biserici protestante sau pre-protestante, au initiat inchizitii, etc, etc. De ce acesti "oameni ai bisericii" au avut dreptul sa "judece" anumite biserici iar Luther si Calvin nu? Oare nu este o culme a arogantei necrestinesti sa pretinzi ca numai tie ti-a dat Dumnezeu "dreptul sa judeci si sa condamni" alte biserici iar altora nu? Tu vorbesti despre "opinia unor oameni care intentionat deformeaza prin traducere anumite citate din Scriptura doar pentru a justifica un curent (nu-i pot spune religie pentru in acest caz nu vad legatura cu etimologia termenului) si a fundamenta o pacaleala". Dragul meu, eu zic sa fim seriosi. Daca tu iti imaginezi ca eu n-am alta treaba decit sa ma lansez in giumbuslucuri si falsuri etimologice ca sa lansez aberatii teologice ma tem ca nu mai ai argumente de vreme ce apelezi la chestii din astea. Te asigur ca am foarte multe traduceri, versiuni si copii dupa diferite manuscrise ale cartilor Vechiului si Noului Testament si suficient de multe lexicoane si alte instrumente lexicografice care nu apartin unui "curent religios sau altuia" si ca stiu foarte bine despre ce vorbesc. Nu mi-as permite sa lansez minciuni din astea daca nu din respect pentru inteligenta celor ce citesc aici, atunci macar din frica de Dumnezeu. Cel care spera sa poata profita de ignoranta biblica a altora si care lanseaza tot felul de acuzatii din astea ieftine esti tu. De ce nu vii macar cu un singur text ca dovada daca sustii ca ai dreptate si nu te lansezi in acuzatii inflamatoare dar nefondate? Nu imi aduc aminte sa fi adus sau sa fi propus sa aducem "amendamente la Dumnezeu". Mi se pare din nou o acuzatie sforaitoare care nu spune nimic ci doar improasca de dragul de a improsca... crestineste probabil. Cine a spus sa renuntam "dupa mintea noastra omeneasca la lucruri a caror profunzime nici macar nu o putem atinge"? Care sint acele lucruri? Preotii, Maria? Hai sa fim seriosi. Acesta este "argumentul" tau? Adica atunci cind nu mai ai argumente te refugiezi in convenabila reduta a "tainei" pe care nu o putem intelege? Cum ramine cu cuvintele lui Hristos care spunea "veti cunoaste adevarul si adevarul va va face slobozi"? Sau expresia Lui nu s-a referit la "orice" adevar ci numai la cele "convenabile" unei anumite biserici institutionalizate? Sa fie clar, eu cred ca exista enorm de multe lucruri pe care nu le cunoastem si nu le vom putea intelege probabil niciodata in viata aceasta sau in trupul acesta despre Dumnezeu. Dar nu cred ca aceasta poate fi folosita ca un pretext pentru a introduce adevaruri eretice in teologia crestina . Mai devreme sau mai tirziu trebuie sa existe un criteriu dupa care Biserica si crestinul poate fi sigur daca un anumit lucru este sau nu adevarul lui Hristos. Pina la proba contrarie pentru mine acest criteriu este Sfinta Scriptura si nu altceva. Prefer ca in ziua judecatii sa fiu "acuzat" ca m-am bizuit pe Scriptura si nu pe alte "surse", fie ele brosuri protestante sau scrierile "sfintilor parinti". Din punctul meu de vedere, si repet, al meu, ele ramin la fel de pasibile sa fie "infectate" cu opinii pur omenesti. Asta nu inseamna ca nu le citesc, si pe unele si pe altele, dar nu sint ele "criteriul" pentru mine. Nu stiu ce este rau in a face "piesa de teatru din nasterea Domnului". Ma tem ca ostiliatatea ta, mai degraba "antiintelectuala", fata de dramaturgie face un mare deserviciu crestinismului. Probabil ca din punctul tau de vedere si multele filme religioase pe care le-a facut sau sustinut biserica catolica sint tot anatema. Nu m-am gindit sa judec pe nimeni daca se roaga cu ochii inchisi sau deschisi sau daca striga cind se roaga. Ma tem ca daca tu ai fi fost in ziua coboririi Duhului Sfint in Ierusalim i-ai fi batjocorit pe toti cei care strigau pe acolo. Inclusiv pe Maria, mama lui Isus care era si ea acolo. Si pe ei i-au acuzat altii ca sint beti. Eu nu m-am rugat niciodata asa dar consider o chestiune de bun simt si de respect sa ii permit fratelui meu in Hristos sa se roage cum vrea. Nu cred ca exista nicaieri in Scriptura vreun decret strict cu privire la asta. Sau daca exista ceva, exista expresia apostolului Pavel care spune la un moment dat "ma voi ruga cu duhul dar ma voi ruga si cu mintea", asta fiindca la un moment dat veni vorba si imi spuneai ca experienta spirituala a rugaciunii elimina in mare masura aportul ratiunii. Rafael, tu spui "inca de la primul comentariu am inteles ca nu ai nimic relevant sa imi spui". E foarte posibil. dar asta nu este fiindca ceea ce spun eu nu ar fi relvant ci pentru ca tu esti mult prea plin de prejudecati ca sa poti purta un dialog civilizat. Nu stiu ce intelegi tu prin "e comoda viata cind nu exista canoane". Ma tem ca habar nu ai ce inseamna ca Hristos este sfirsitul legii si inceputul harului. Ma tem ca pentru tine asta este echivalent cu "orice iti trece prin cap poate face din tine un bun crestin". Daca este asa atunci probabil ca nu ai inteles niciodata teologia Noului Testament si o confunzi, in mod voit probabil, cu tot felul de aberatii liberale. Evident ar dura mult prea mult ca sa iti explic ce insemna libertate in Hristos si ma tem ca nu te intereseaza. Scopul meu insa nu a fost sa te invat pe tine ceva ci doar sa iti spun ca gogoritele cu care vii si acuzatiile ieftine se potrivesc probabil pentru o fituica propagandista dar nu se refera la mine. Ma cunosti mult prea putin ca sa faci afirmatiile pe care le faci. Tu spui ca "restul", adica ceea ce este in afara ortodoxiei si catolicismului, sint "doar un sentiment de mila si de ciuda cum pot oamenii sa aleaga facilul si minciuna in detrimentul adevarului viu". Eu nu imi pot permite sa spun asa ceva despre catolicism sau ortodoxie. Dar te asigur ca un om care gindeste si vorbeste ca tine poate fi catolic sau ortodox dar cu siguranta nu este crestin. Adica nu are in el Spiritul lui Hristos. Sfirsitul poeziei mele se referea la altceva dar ma tem ca ai nevoie de o anumita capacitate de intelegere ca sa pricepi acel lucru. Nu am vrut sa te jignesc ci dimpotriva sint gata sa accept ca ai anumite limite de intelegere. Habar n-am cine este Padre Alberto si ce cauta in discutia asta. Daca este vorba de rugaciune de ce oare nu as fi putut eu sa ma rog pentru Padre Alberto sa i se risipeasca lui valul de pe ochi si sa poata sa vada? Avea sau are Padre Alberto sau tu monopol asupra adevarului spiritual? Oare o astfel de pretentie nu este aroganta? Nu stiu daca reactia ta este sau nu exagerata. mi se pare insa foarte plina de prejudecata si in multe locuri antiintelectuala si chiar anticrestina. Dar daca ramii totusi curios sa afli adevarul asta inseamna ca esti pe calea cea buna.
Lucian, te rog să scoți cacofonia din titlu, "ca ceasul"(eliminându-l pe "ca", sau înlocuindu-l cu "precum", găsețti tu ceva, da?) De asemenea, n-ai făcut acordul corect, corectează în ultimul vers: "Ale cărui limbi" în loc de "a cărui.." Poezia e muzicală, te-ai străduit, dar rimele sunt facile, tu crezi ca mulți alții că e ușor să scrii așa, să sune doar, nu, e foarte greu fiindcă trebuie să cauți niște rime deosebite, cuvinte perechi mai rare, dacă nu originale. Ai câteva imagini simpatice: "prin albastru treci ca o gondolă." ,"umbre de gondole par să devină." dar și platitudini: "Îmi sunt dovada că în lumină locuim încă. Și faptul că măsoară timpul ca și cum ar fi o busolă"
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
imi place. nu spun nu. dar as fi vrut mai mult. sau mai putin. in plus, as pune alt titlu
pentru textul : Și piatra dintre noi deCand am inceput sa scriu poezie, intentia a fost sa nu inteleaga nimeni nimic. Ma si amuzam gandindu-ma la asta. Dar, ca poezia mea nu spune prea mult, deja ma nemultumeste. Ma gandesc acum la niste structuri ca: limita, margine, adanc, rasarit...si nu in ultimul rand...ape adanci. Imi pare chiar rau acum ca nu se intelege asa cum vreau eu. Poate... mai incerci... As fi curioasa sa stiu parerea ta, doar sa vad daca coincide cu a mea.
pentru textul : Limită deÎnainte să-l mai folosiţi, vă rog să citiţi câteva informaţii despre butonul "atenţie editor".
pentru textul : Amurgul deschide o fereastră înlăuntru deam mai adăugat o varianta
pentru textul : exaust deMarlena Braester, sunt fericită pentru acest mare eveniment! chiar astăzi am vorbit de tine și cartea ta atât de așteptată, undeva; unde o putem găsi? O peniță pentru talent și dăruire!
pentru textul : Apariție editorială demișto, parcă ai intra într-un club unde bobadil e la bară, răvășit... îhhh
pentru textul : la mormântul lui menelau denu te mai chinui Bobadile fiindcă nu reușești să mă provoci. Mojiciile îl înjosesc doar pe cel ce le proferează. Și să nu crezi că, vezi Doamne, numai tu ești în stare să generezi polemici. De fapt pe mine m-ai convins că ai fost intrigat. Ce nu știu este dacă este din cauza întrebării în general sau te-a afectat la nivel personal.
pentru textul : Cine scrie prost, scrie prost dem-a oprit si pe mine din mers versul acesta de inceput , foarte sugestiv, te arunca efectiv in frumoasa salbaticie a oricarui inceput;
pentru textul : Mit decred ca inainte sa imi pierd timpul si sa iti ofer un raspuns va trebui sa ne oferi macar o bruma de decenta si sa iti completezi datele biografice si sa pui o fotografie. Asta pentru ca sa stim cu cine avem de a face. Pentru ca de vreme ce poti sa o faci si nu completezi asta, din punctul meu de vedere poti la fel de bine sa fii o clona sau un impostor. In orice caz, o persoana fara identitate, fara fata. Iar tupeul si obraznicia cu care ne tragi pe noi la raspundere este si mai lipsit de bun simt in conditiile acestea. Deci, prezinta-te, fa-te cunoscuta, asa cum fac oamenii civilizati si apoi eventual, in limita timpului vom putea sta de vorba. Deocamdata remediaza-ti problemele de decenta si comenteaza texte. Iar functionarea site-ului las-o pe seama celor care sint indrituiti sa se ocupe de ea. Iar daca ai plingeri cu privire la aspectele tehnice sau administrative exista adrese de email special destinate pentru asa ceva.
pentru textul : make-up atras în spirala ADN-ului deda, probabil un text bun, destul de echilibrat deși mai scapă cîte o metaforă bizară pe ici pe colo, dar după destule texte greu de citit e bine și atît
pentru textul : ea demi-se pare un poem tare dramatic, care ar fi putut fi mai esentializat. aici m-am oprit si pentru aceste versuri am lasat un semn:
pentru textul : carmen a murit de crăciun de"poate că așa sîntem cu toții
niște oarecari buni de dat la schimb"
iti vine sa incepi a explica, a lua in brate: tu nu intelegi si dai vina aiurea nici tu nu cunosti pe cine, insa te-ai orientat bine:
"cum poți fi atât de divin
în ritmul pe care mi-l bați cu piciorul
în fiecare marțe și vinere
știu Te enervează că niciodată nu țin post
dar și pe mine mă aduce în culmea nebuniei
că fix de craciun
mi-i iei la Tine pe toți cei dragi"
adica pe ceva fals.
"îi curgeau pe lângă buze ca apa de ploaie torenţială" - dacă ţie ţi se pare că sună ok, atunci e perfect!
Dar, întreb şi eu, ""îi curgeau pe lângă buze ca ploaia torenţială" ce are? Sau: care e miza "apei" - teama ca vreun cititor să nu creadă că e vorba de ploaie de metal?
Şi dacă tot am revenit:
"cuvintele ca o spuză amară / îi curgeau pe lângă buze / ca apa de ploaie" - o decriere a unui lucru + o alta a unui fenomen, făcute prin acelaşi mijloc artistic, la câteva cuvinte distanţă, nu pot să dea mai bine de atât, adică destul de îndoielnic.
pentru textul : cântec candriu depoezia pierde din forță, pe la ... "atent de cordul meu învolburat..." prima și ultima strofă sunt închegate, în a doua imaginile sunt comune. ramân la parerea ca strofa a doua suferă.
pentru textul : mă caută întrebarea! dePentru a transmite, în fapt, că n-o să mai postaţi pe Hermeneia, aţi scris exagerat de mult şi exagerat de elogios la adresa d-voastră. Am putea crede că Manolescu pleacă, dar nu pleacă fără a ne arăta, în final, cine e, ce a făcut dânsul şi ce crede lumea - doar lumea aia care contează - despre dânsul. La fel, am putea crede că vă periaţi singur şi doar întâmplarea face ca prefaţă cărţii de poezie să fie mai lungă decât "jurnalul literar". Mai lungă şi întreg postată. Mai lungă, mai afectată şi mai de lemn ca nuca-n perete. Nu ştiu de ce consideraţi că, pentru a ne anunţa că n-o să mai fiţi activ aproape deloc, sunt necesare biografia şi diplomele. De fapt, nu ştiu de ce simţiţi c-ar fi necesar sa ştim că n-o să mai postaţi. Bineînţeles, am putea crede că nu simţiţi asta, ci, pur şi simplu, pretextul laudativ şi posibilitatea atragerii atenţiei altfel decât literar au fost prea puternice.
pentru textul : Asta este... deDorine, nu generaliza: eu am scos limba din prima!
pentru textul : apa trece, pietrele trec deKatya, asta e riscul meseriei pe internet, accese simultane si alte coincidente. Oricum, cred ca pe noi doi nu ne mai suspecteza nimeni demult ca ne-am vorbit dinainte :-)) La multe lecturi viitoare, Andu
pentru textul : Lauryannus's Land deam citit versuri excelente.
pentru textul : în prețul biletului detextul este frumos, dar nu e unul deosebit. eu sunt mai greu influentat si poate mai impartial. colindul e un cant, un poem al inchinarii la adresa Celui venit din cer. este specific crestinismului si in "colindul camasii albastre" nu vad nimic sanctic, vad un text bine crosetat dar nu un colind. remarc in el acelasi citat, aceleasi versuri remarcate de Virgil. sunt intradevar de evidentiat si ma opresc si eu la ele, fara penita. noi nu prea ne cunoastem dar asta nu ma impiedica, cu bunavointa ta, sa te felicit pentru remarcabilele realizari pe plan profesional, literar si personal si iti doresc in anul care vine mari satisfactii si succese repetate. un an fantastic sa-ti stea la dreapta si o inima multumitoare la stanga.
pentru textul : colindul cămășii albastre deEla, Ariana, Alma va multumesc pentru opinii. Si eu as mai schimba cate ceva prin aceasta poezie dar deocamdata o las in asteptare pana cand voi gasi cuvintele potrivite... nu sunt un mestesugar al versului care face poezii la comanda bune de recitat la crasma... conteaza mai mult sinceritatea fata de mine si in raport cu lectorii.
pentru textul : apostasia de"incondeiez" are sensuri multiple. de la a impistri pina la a vorbi de rau...sensul popular e putin fortat, asa mi se pare. in plus a utiliza: "tu să-mi fii iubitul de înviere" linga "inima îmi este un breloc" compromite ideea poemului.
pentru textul : Încondeiez iubire deTotul pare amestecat, un fel de dezordine primordiala, in care Oriana atinge cu buricele degetelor cuvintele, le inmoaie, le stapaneste, le aduce la un loc al lor numai de ea stiut. Poezia se redefineste cu delicatete si dezinvoltura, planurile se intrepatrund, dar ea urmareste matematic logica sarpelui inimii, urcat pe nebanuite inspre minte. Citind si recitind aceasta poezie, m-am tot intrebat de ce imi place, de ce nu ma deranjeaza amestecul aparent haotic... sa fie probabil motivele de mai sus, sa fie si multe altele pe care eu nu le stiu a spune, dar Oriana scrie poezie, si aceasta este una dintre demonstratiile sale in acest sens. Queen margot, nu spun ca nu ai facut un comentariu la obiect, dar te rog sa justifici mai amanuntit acordarea unei penite; e greu uneori, cred ca stiu, sa lasi un semn din prea multe cuvinte, cand te simti coplesit, dar sper sa revii si sa explici de ce ai apreciat ca aceasta poezie merita sa fie recomandata.
pentru textul : ombra mai fu cara ed soave più depoemul pare o polifonie compozita interpretata de oratorienii uitati prin corabiile de hirtie din iazul acesta domestic cotidian. totul tinde sa se subtieze, sa capete nuantele si gustul pietrelor, dincolo de tabloul profan "La Rappresentazione di Anima e di Corpo" recent restaurat, si tu stii cine e autorul "într-o zi m-am sculat mort clopoțelul legat de degetul de la picior suna a marș funebru"
pentru textul : 12-13 marinari demi-ar trebui inca o viata sa pot scrie un volum intreg cu astfel de poezii. :)
pentru textul : la Văratec mă ajunge toamna demultumesc.
"Pisici pe acoperisul fierbinte", cu Liz Taylor si Paul Newman. Andule, e grav, constat ca memoria de lunga durata imi functioneaza brici...da' noi despre ce vorbeam? :))
pentru textul : un tramvai den-ați prea prins ideea textului, dar n-o să încerc să vă lămuresc în nici un fel. mai treceți pe aici, poate se mai luminează lucrurile între timp. cu drag, maria
pentru textul : poem despre o posibilă viață râioasă deUn poem care îmi amintește de o carte și un film: "Femeia nisipurilor", de Kobo Abe; aceeași stare de pierdere în tine însuți, aceeași sete într-un deșert al vieții-morții, în care singura respirație posibilă este izvorul spiritului, spre creație. Interesant, dar mai ales uimitor cum motivul nisipurilor și al apelor capătă atâtea sensuri sub modelările tale de vers, Marlena... N'oublions jamais...
pentru textul : אני בולעת את הצמא demi-au placut picioarele tale, ariel...
pentru textul : somn deRafael, daca nu te-ai prins ce legatura este intre expresia ta si boacana mea din gimnaziu atunci cel mai bine e sa iti recitesti ce ai scris despre intentii. Nu cred ca a te adresa cu draga e echivalent cu a te tine de dupa git, cel putin din punctual meu de vedere. Daca nu intelegi ce inseamna a colabora cu securitatea sau cu comunismul inseamna ca fie ai colaborat cu ei, fie nu intelegi limba romana. Securitatea si comunismul nu au fost doar concepte in Romania. Cel putin in Romania in care am trait eu. N-am vorbit niciodata despre credinta ta sau a altcuiva cu dispret. Inainte sa faci afirmatii calomniatoare probabil ca ar fi de bun simt sa aduci dovezi. Luther si Calvin nu L-au reformat pe Dumnezeu. Ei au reformat Biserica. Nimeni (Luther in nici un caz nu, daca ii vei citi lucrarile si nici Calvin sau Melanchton) nu au negat vreodata existenta crestinismului inainte de ei sau inainte de anul 1000 sau cind vrei tu de la Hristos incoace. Cu atit mai putin eu nu am facut o astfel de afirmatie. Tu ma acuzi pe mine ca as veni cu "caseta cu "argumente" cunoscute" dar ma tem ca tu faci asta prin faptul ca nici macar nu incerci sa observi ca nu am facut nicaieri afirmatia ca nu ar fi existat crestinism pina la Reforma. Dar faptul ca imi imputi mie astfel de lucruri nu face decit sa demonstreze cine vine impotriva cui cu "casete" invatate mai dinainte. Eu nu am vorbit cu dispret despre credinta nimanui. Nu am facut decit sa iti raspund la intrebari si sa iti arat ca stiu foarte bine ce cred si de ce cred ceea ce cred. Tu insa ai vorbit cu dispret si batjocoritor. Ma indoiesc ca teologia protestanta a fost "descoperita intre doua sticle de tarie". Sa fie oare asta parerea ortodocsilor si a catolicilor despre teologia protestanta? As fi foarte dezamagit de ei in acest caz. Deocamdata insa cred ca este doar parerea ta. Si fiindca ti-a expus-o am sa iti spun ca teologic vorbind ideea de reforma nu apartine lui Melanchton sau lui Calvin. In esenta ideea de reforma porneste de la un adevar revolutionar, si anume adevarul ca exista un moment cind o biserica crestina (ortodoxa, protestanta, neoprotestanta, catolica, armeneasca, copta, etc, etc) inceteaza sa mai fie Biserica lui Hristos, adica moare, adica se auto-desfiinteaza, se autodistruge, fie prin imoralitate, hedonism, erezie, influx de paginism, disolutie spirituala si multe alte motive. Cu alte cuvinte inceteaza a mai fi Biserica lui Hristos chiar daca institutional sau traditional vorbind ea mai poate continua sa sa functioneze. Promotorul si initiatorul acestei idei revolutionare este, poate spre surprinderea ta, Isus Hristos despre care crestinii cred ca este Fiul lui Dumnezeu. S-ar putea sa te surprinda aceasta afirmatie dar daca vei avea bunavointa sa citesti cele 7 scrisori dictate de Isus lui Ioan in Patmos pentru 7 biserici din primul secol din Asia Mica, scrisori care sint parte din Apocalipsa si deci din canonul Noului Testament, este cu neputinta sa nu ajungi la aceeasi concluzie. N-ai nevoie nici macar de calauzire spirituala, e suficient sa ai un minim bun simt intelectual. Cu alte cuvinte, cu multe sute de ani ca Luther, Calvin si altii sa initieze Reforma Bisericii, teologia reformei era acolo in Scriptura, ei n-au facut decit sa o redescopere. Acolo Isus vorbeste despre o biserica "oarba", "goala", "moarta in ciuda faptului ca ii merge numele ca traieste", o biserica pe care El promite sa o pedepseasca, etc. E suficient sa citesti acele 7 scrisori si te vei lamuri. Acum, evident ca tu vei putea spune ca Hristos are dreptul sa vorbeasca asa dar nimeni nu da un astfel de drept lui Luther sau Calvin pentru ca ei sint oameni. Dar asta este pura ipocrizie. Papii de la Roma si alti slujitori ai bisericii au vorbit de mii de ori impotriva unei biserici sau alteia, au anatemizat, au condamnat biserici protestante sau pre-protestante, au initiat inchizitii, etc, etc. De ce acesti "oameni ai bisericii" au avut dreptul sa "judece" anumite biserici iar Luther si Calvin nu? Oare nu este o culme a arogantei necrestinesti sa pretinzi ca numai tie ti-a dat Dumnezeu "dreptul sa judeci si sa condamni" alte biserici iar altora nu? Tu vorbesti despre "opinia unor oameni care intentionat deformeaza prin traducere anumite citate din Scriptura doar pentru a justifica un curent (nu-i pot spune religie pentru in acest caz nu vad legatura cu etimologia termenului) si a fundamenta o pacaleala". Dragul meu, eu zic sa fim seriosi. Daca tu iti imaginezi ca eu n-am alta treaba decit sa ma lansez in giumbuslucuri si falsuri etimologice ca sa lansez aberatii teologice ma tem ca nu mai ai argumente de vreme ce apelezi la chestii din astea. Te asigur ca am foarte multe traduceri, versiuni si copii dupa diferite manuscrise ale cartilor Vechiului si Noului Testament si suficient de multe lexicoane si alte instrumente lexicografice care nu apartin unui "curent religios sau altuia" si ca stiu foarte bine despre ce vorbesc. Nu mi-as permite sa lansez minciuni din astea daca nu din respect pentru inteligenta celor ce citesc aici, atunci macar din frica de Dumnezeu. Cel care spera sa poata profita de ignoranta biblica a altora si care lanseaza tot felul de acuzatii din astea ieftine esti tu. De ce nu vii macar cu un singur text ca dovada daca sustii ca ai dreptate si nu te lansezi in acuzatii inflamatoare dar nefondate? Nu imi aduc aminte sa fi adus sau sa fi propus sa aducem "amendamente la Dumnezeu". Mi se pare din nou o acuzatie sforaitoare care nu spune nimic ci doar improasca de dragul de a improsca... crestineste probabil. Cine a spus sa renuntam "dupa mintea noastra omeneasca la lucruri a caror profunzime nici macar nu o putem atinge"? Care sint acele lucruri? Preotii, Maria? Hai sa fim seriosi. Acesta este "argumentul" tau? Adica atunci cind nu mai ai argumente te refugiezi in convenabila reduta a "tainei" pe care nu o putem intelege? Cum ramine cu cuvintele lui Hristos care spunea "veti cunoaste adevarul si adevarul va va face slobozi"? Sau expresia Lui nu s-a referit la "orice" adevar ci numai la cele "convenabile" unei anumite biserici institutionalizate? Sa fie clar, eu cred ca exista enorm de multe lucruri pe care nu le cunoastem si nu le vom putea intelege probabil niciodata in viata aceasta sau in trupul acesta despre Dumnezeu. Dar nu cred ca aceasta poate fi folosita ca un pretext pentru a introduce adevaruri eretice in teologia crestina . Mai devreme sau mai tirziu trebuie sa existe un criteriu dupa care Biserica si crestinul poate fi sigur daca un anumit lucru este sau nu adevarul lui Hristos. Pina la proba contrarie pentru mine acest criteriu este Sfinta Scriptura si nu altceva. Prefer ca in ziua judecatii sa fiu "acuzat" ca m-am bizuit pe Scriptura si nu pe alte "surse", fie ele brosuri protestante sau scrierile "sfintilor parinti". Din punctul meu de vedere, si repet, al meu, ele ramin la fel de pasibile sa fie "infectate" cu opinii pur omenesti. Asta nu inseamna ca nu le citesc, si pe unele si pe altele, dar nu sint ele "criteriul" pentru mine. Nu stiu ce este rau in a face "piesa de teatru din nasterea Domnului". Ma tem ca ostiliatatea ta, mai degraba "antiintelectuala", fata de dramaturgie face un mare deserviciu crestinismului. Probabil ca din punctul tau de vedere si multele filme religioase pe care le-a facut sau sustinut biserica catolica sint tot anatema. Nu m-am gindit sa judec pe nimeni daca se roaga cu ochii inchisi sau deschisi sau daca striga cind se roaga. Ma tem ca daca tu ai fi fost in ziua coboririi Duhului Sfint in Ierusalim i-ai fi batjocorit pe toti cei care strigau pe acolo. Inclusiv pe Maria, mama lui Isus care era si ea acolo. Si pe ei i-au acuzat altii ca sint beti. Eu nu m-am rugat niciodata asa dar consider o chestiune de bun simt si de respect sa ii permit fratelui meu in Hristos sa se roage cum vrea. Nu cred ca exista nicaieri in Scriptura vreun decret strict cu privire la asta. Sau daca exista ceva, exista expresia apostolului Pavel care spune la un moment dat "ma voi ruga cu duhul dar ma voi ruga si cu mintea", asta fiindca la un moment dat veni vorba si imi spuneai ca experienta spirituala a rugaciunii elimina in mare masura aportul ratiunii. Rafael, tu spui "inca de la primul comentariu am inteles ca nu ai nimic relevant sa imi spui". E foarte posibil. dar asta nu este fiindca ceea ce spun eu nu ar fi relvant ci pentru ca tu esti mult prea plin de prejudecati ca sa poti purta un dialog civilizat. Nu stiu ce intelegi tu prin "e comoda viata cind nu exista canoane". Ma tem ca habar nu ai ce inseamna ca Hristos este sfirsitul legii si inceputul harului. Ma tem ca pentru tine asta este echivalent cu "orice iti trece prin cap poate face din tine un bun crestin". Daca este asa atunci probabil ca nu ai inteles niciodata teologia Noului Testament si o confunzi, in mod voit probabil, cu tot felul de aberatii liberale. Evident ar dura mult prea mult ca sa iti explic ce insemna libertate in Hristos si ma tem ca nu te intereseaza. Scopul meu insa nu a fost sa te invat pe tine ceva ci doar sa iti spun ca gogoritele cu care vii si acuzatiile ieftine se potrivesc probabil pentru o fituica propagandista dar nu se refera la mine. Ma cunosti mult prea putin ca sa faci afirmatiile pe care le faci. Tu spui ca "restul", adica ceea ce este in afara ortodoxiei si catolicismului, sint "doar un sentiment de mila si de ciuda cum pot oamenii sa aleaga facilul si minciuna in detrimentul adevarului viu". Eu nu imi pot permite sa spun asa ceva despre catolicism sau ortodoxie. Dar te asigur ca un om care gindeste si vorbeste ca tine poate fi catolic sau ortodox dar cu siguranta nu este crestin. Adica nu are in el Spiritul lui Hristos. Sfirsitul poeziei mele se referea la altceva dar ma tem ca ai nevoie de o anumita capacitate de intelegere ca sa pricepi acel lucru. Nu am vrut sa te jignesc ci dimpotriva sint gata sa accept ca ai anumite limite de intelegere. Habar n-am cine este Padre Alberto si ce cauta in discutia asta. Daca este vorba de rugaciune de ce oare nu as fi putut eu sa ma rog pentru Padre Alberto sa i se risipeasca lui valul de pe ochi si sa poata sa vada? Avea sau are Padre Alberto sau tu monopol asupra adevarului spiritual? Oare o astfel de pretentie nu este aroganta? Nu stiu daca reactia ta este sau nu exagerata. mi se pare insa foarte plina de prejudecata si in multe locuri antiintelectuala si chiar anticrestina. Dar daca ramii totusi curios sa afli adevarul asta inseamna ca esti pe calea cea buna.
pentru textul : noi propovăduim un hristos nerăstignit dedragul meu A, vin cu vinul si tu vino cu apa. pe unde-oi fi, te-oi urmari...
pentru textul : Baletistul 2.0 demultumesc pentru ca ai raspuns prompt la santaj, ca un poet autentic :P
Lucian, te rog să scoți cacofonia din titlu, "ca ceasul"(eliminându-l pe "ca", sau înlocuindu-l cu "precum", găsețti tu ceva, da?) De asemenea, n-ai făcut acordul corect, corectează în ultimul vers: "Ale cărui limbi" în loc de "a cărui.." Poezia e muzicală, te-ai străduit, dar rimele sunt facile, tu crezi ca mulți alții că e ușor să scrii așa, să sune doar, nu, e foarte greu fiindcă trebuie să cauți niște rime deosebite, cuvinte perechi mai rare, dacă nu originale. Ai câteva imagini simpatice: "prin albastru treci ca o gondolă." ,"umbre de gondole par să devină." dar și platitudini: "Îmi sunt dovada că în lumină locuim încă. Și faptul că măsoară timpul ca și cum ar fi o busolă"
pentru textul : Ceasului de la mâna ta stângă dePagini