Aranca, cred că experimentele se încadrează la secțiunea respectivă. Nu am înțeles scopul urmărit prin această "redefinire". Personal (și offtopic, evident) nu îmi plac ascunzișurile, neadevărurile și nici adevărurile spuse pe jumătate. Pentru că nu sunt viabile. După cum s-a dovedit și aici.
stiu ca e frustrant uneori, insa trebuie sa accepti ca:
- regulile erau clar scrise de la inceput;
- hutopila o avut nenumarate contre, unele la limita bunului simt (rusine sa-i fie) cu unii din membrii juriului, in cei mai mult de trei ani jumate de prezenta aici (nu o data o fost suspendat)
- faptul ca hutopila, inca de pe 2 mai, la bursa pariurilor, o numit primele doua locuri dupa cum aveau ele sa reiasa din voturile juriului, cit pe ce sa aleaga pentru locul trei textele clasate pe 3, respectiv 4, spune cel mai mult despre obiectivitatea votului si despre valoarea evidenta a unei miini de texte
dovezile astea sint (si o sa folosesc un cuvint pompos si care nu-mi place) i-re-fu-ta-bi-le. si ma pui si nedrept intr-o situatie jenanta
îmi place tot ce simt când o privesc și pentru umilele mele cunoștințe în domeniul tău e excelent realizată. rimează cu naturelul meu:) pentru și din cauza acestora...
iata ca textul asta a ridicat o problema: pe mess, cineva ( membru al sitului, dar, pentru ca nu a intervenit aici, banuiesc ca a avut motivele sale si i le respect) imi spune ca textul pare o rescriere a unuia haiku apartinand lui Serban Codrin. anume: "greieri in altar cantand un psalm de demult iisus pe ganduri' spre rusinea mea, marturisesc ca nu am stiut pana acum nimic despre d-l Serban Codrin. Si nici acum nu stiu, de fapt. Voi incerca sa aflu mai multe, am inteles ca este un mare autor de haiku cu tema religioasa. "Capetele de acuzare", ca sa spun asa, sunt atat mesajul, cat si forma eliptica a textui meu. Imi cer scuze, dar asemanarea, atata cata este, e pur intamplatoare, cauzata de folosirea unor simboluri imuabile si vechi de cand lumea. Detest plagiatul. sa nu uit: multumesc, Andu. Probabil ca de acolo provine expresia "cu tzaraita". :)
nu a fost un upercut, dragul meu, și nici nu s-a intenționat așa ceva. au fost niște simple observații de bun simț. dar a spune „o întreagă armată de "eşti" a ieşit după el (ei) ca ciupercile după ploaie” este, zic eu (și cred că probabil orice om cu un minim simț de observație) nu neaparat o declarație admirativă. ci mai degrabă una peiorativă. cel puțin cam așa înțeleg eu sintagma „ca ciupercile după ploaie” în limba română. de altfel continuare cu înșiruirea aceea de nume, și restul, pare foarte greu să fie percepută chiar ca o declarație neutră. la urma urmei ce rost ar avea acolo dacă nu acela de a lua într-o semi-bășcălie pe cei pricopsiți cu astfel de nume. lucru pe care eu, în umila mea opinie, îl consider lipsit de respect. pentru că așa cum spuneam, pe lîngă defectele fizice, familia în care te naști și etnia din care faci parte, numele de familie nu este ceea ce poți alege (chiar dacă îl poți schimba, dar nu este neaparat confortabil). iar eu consider în general un gest josnic a vorbi în mod peiorativ despre aceste lucruri. indiferent de persoana care este în cauză.
expresia „jenant xenofob” nu mi se pare cu nimic pretențioasă. eventual a fost un mod elegant de a spune că este o urîtă atitudine xenofobă să vorbești ca român despre turci, machedoni sau tătari folosind expresia de pitecantropi. asta în contextul în care noi românii ne simțim jigniți dacă europenii de la vest de noi ne consideră înapoiați, murdari și hoți la modul general.
"dar mai rămăseseră prin absurd câţiva" este orice dar nu o dovadă de creativitate. este doar o formă agramată de a te exprima. nu orice ciob de sticlă este neaparat cristal. să nu ne ascundem gafele sub pretextul inovației. nu ne onorează.
la mine, titlurile poemelor, prozelor, etc., ies în decor, spre partea stângă, mă refer la faptul că, aşa cum subtitlul este centrat, aşa ar trebui şi titlul, altfel devine obositor ochiului. de exemplu, ca să dau click la poemul ralucăi care să zicem, este situat în partea dreaptă a paginii, trebuie să intru puţin în spaţiul poemului silviei bitere, aflat pe partea stângă a paginii.
"În schimb, urăsc ipocrizia, tendinţa de a intra pe sub pielea “şefului”. Asta mi-a adus numai necazuri în viaţă."
sa ma iertati, dar pasajul asta este ilar.
aveti insa o scuza: sunteti venit de curand si nu stiti (poate) cum functioneaza site-ul acesta.
in niciun caz, pe baza de lingusiri.
se poate intampla sa avem opinii diferite. nu e nicio tragedie. pentru a dumneavoastra, cu siguranta nu veti fi "concediat".
cu amaraciune,
un om care aloca, benevol, o parte din timpul sau acestui site
Felicitările mele câştigătorilor, iată un premiu pe măsură...traducerea şi publicarea într-o revistă spaniolă, invitaţia la cenaclu..superb. Am rămas fără cuvinte câteva clipe...ce să spun, bravo organizatorilor şi învingătorilor iar celor care n-au câştigat, nu e timpul pierdut...la mai mare!
În afară de vreo două cuvinte și "nesimtitule", e ceva deosebit în poemul tău, scris într-un ritm alert și constant (dar caracteristic stilului tău). Îmi place enorm și subiectiv versul "pentru tine voi pune diacritice (la un moment dat)" și remarc finalul (ultimele 6 versuri) ca pe ceva inedit chiar și în lirica ta.
si eu cum fac ca sa se rezolve si la mine? se vede tot deplasat, cum descria alma si cum arata poza.am vazut la colega mea cum e noua versiune si as vrea sa se vada si pe compul meu.
Blaga nu a ținut cont de arta poetică a lui Verlaine. Opinia mea este că atunci când traduci un autor vezi și cam cum privește el poezia. Nu se traduce ad literam. De aceea cred, că "muzica înainte de toate" a lui Verlaine, vers ce redă întreaga lui concepție despre poezie este respectată de G. Georgescu. Blaga nu a excelat prin traduceri, iar traducerea lui nu are ritmul original al poeziei, asta, însă nu îi reduce deloc valoarea poetului din Lancrăm. Se pierde mult prin traducere mai ales când nu privești în ansamblu opera autorului. Însă putem avea opinii diferite. La Baudelaire încă nu m-a satisfăcut nimeni, dar mai aștept.
Virgil, pe bune ca Păcală eşti tu! În loc să mulţumeşti pentru că a fost transmis la TV tocmai textul scris de tine, în recitarea mea, că site-ul hermeneia a avut reclamă, tu ţi-ai găsit - singurul, de altfel - să faci nazuri. Asta îmi aminteşte de o altă fază, cu o zi înainte de cenaclu, Raluca Gorcea reuşeşte să mă enerveze teribil pe email, confundând Cenaclul Virtualia şi pe mine cu site-ul Hermeneia - ceea ce este o eroare!
Hermeneia este partener media, site înfiinţat la vreo 2-3 ani de la înfiinţarea Virtualiei.
Virgil - şi ceilalţi cârcotaşi - repet, când o organizaţi voi o ediţie a Virtualiei sau orice alt cenaclu, atunci să aveţi curajul să comentaţi aiurea. Din faţa monitorului e simplu, realitatea e aia care ne apasă.
deocamdata observ ca nu toti membrii Hermeneia au vrut sa se foloseasca de aceasta oferta. O lasam deocamdata deschisa desi sint oarecum nedumerit de ce nu a fost preferata.
În primul rând mulţumesc frumos pentru lectură şi semn, stimată Anna – Nuţa Crăciun. Mă întreb dacă nu cumva, fără să ştim, paşii noştri nu s-au intersectat prin judeţul ăsta devastat (economic).
Dar nu despre asta e vorba în acest poem, ci despre zădărnicia şi neantul ce pun stăpânire pe omul conştient de inconsistenţa sa. Despre drama inconsistenţei eului, cu manifestările sale lirice în călătoria prin realul istoric, rezonând cu inconsistenţa şi precaritatea acestei realităţi cu valorile sale cu tot, zise absolute. Chiar în bronzul, gândit de cei vechi mai tare decât moartea, stă ascuns şi lucrează letal viermele.
P.S. Probabil, nu trebuia să explic acest text, să nu se interpreteze altfel. Am făcut-o!! Înapoi nu mai dau acum. Încă o dată mulţumesc. Numai bine vă doresc. Zapata.
p.s. Am să "curentez" versul "ăla lung". Să se-nveţe minte!!
virgile, m-ai dat gata cu extazul acesta liric! inca putin si o dai pe "trebuiau sa poarte un nume"... :) te-o palit si pe tine sentimentul bonom, generos, cumsecade, acuma de Crăciun, si te mână dinspre meandrele lirismului (al căror profet te revendici) pe dulșile pășuni moldovinești, unde icnești osanale cu o ritmicitate orgasmica de invidiat (pentru unii..). excelsior maestre! și nu ține seama de (puținele) critici nezdrobite (incă) de atotmăiestrul Rigulament. for virtualia's sake, no hard feelings, old buddy...ok?
Am considerat ideea de mai sus în contextul unei dezintegrări a imaginilor din cauza versurilor scurte / scurtate(?). (Apoi vine un observator al straturilor și privește dincolo de Persona.) Genotipul determină fenotipul și nu invers. Acțiunea fenotipică poate mutila, de exemplu, dar nu și modifica genetic. Dar cine știe ce mai poate aduce viitorul, în genetică lucrurile se schimbă de la o clipă la alta. Ar putea ca "mutilarea" fenotipică "izolată" (în sensul genetic al cuvântului) a părinților să afecteze ereditar descendenții?
In ceea ce privește subtitlul, e împrumutat din comentariile la un text de Ștefan Ciobanu (dacă nu mă înșel), comentarii dispărute între timp (știe autorul de ce...). Oare greșesc? De aceea, mă așteptam să văd un text în contextul comentariilor... Sau eventual, merçi pentru cei care involuntar, au emanat expresia "biserica pițigoilor"... Spun asta pentru că studiez un fenomen foarte interesant în ultima vreme referitoare la împrumuturi de acest gen. Poate în subsol trebuia să dai referințe tocmai spre aceste direcții noi lirice, urmare a "unei discutii uimitoare cu sculptorul si poetul Mircea Lacatus" (îl salut din mers și el știe de ce...parola e Françoise) să nu fim induși în eroare.
aveţi o imaginaţie bogată şi reuşiţi să creaţi întotdeauna o atmosferă misterioasă în poemele d-voastră.
nu ştiu dacă ar trebui ceva mai aerisit ştiu doar că descrierea amănunţită îmi lasă sentimentul că sunt acolo şi asta apreciez mult.remarc aşteptarea"precum un sfinx uitat pe o noptieră".
semn de apreciere.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Aranca, cred că experimentele se încadrează la secțiunea respectivă. Nu am înțeles scopul urmărit prin această "redefinire". Personal (și offtopic, evident) nu îmi plac ascunzișurile, neadevărurile și nici adevărurile spuse pe jumătate. Pentru că nu sunt viabile. După cum s-a dovedit și aici.
pentru textul : și zeii plîng destiu ca e frustrant uneori, insa trebuie sa accepti ca:
- regulile erau clar scrise de la inceput;
- hutopila o avut nenumarate contre, unele la limita bunului simt (rusine sa-i fie) cu unii din membrii juriului, in cei mai mult de trei ani jumate de prezenta aici (nu o data o fost suspendat)
- faptul ca hutopila, inca de pe 2 mai, la bursa pariurilor, o numit primele doua locuri dupa cum aveau ele sa reiasa din voturile juriului, cit pe ce sa aleaga pentru locul trei textele clasate pe 3, respectiv 4, spune cel mai mult despre obiectivitatea votului si despre valoarea evidenta a unei miini de texte
dovezile astea sint (si o sa folosesc un cuvint pompos si care nu-mi place) i-re-fu-ta-bi-le. si ma pui si nedrept intr-o situatie jenanta
pentru textul : Rezultatele Concursului de Poezie „Astenie de primăvară – Hermeneia 2010” deîmi place tot ce simt când o privesc și pentru umilele mele cunoștințe în domeniul tău e excelent realizată. rimează cu naturelul meu:) pentru și din cauza acestora...
pentru textul : okinawa dragostea mea deRevin, am uitat să îți amintesc de typo la "croaziera aceia" (aceea).
pentru textul : Lacrimi explicite deiata ca textul asta a ridicat o problema: pe mess, cineva ( membru al sitului, dar, pentru ca nu a intervenit aici, banuiesc ca a avut motivele sale si i le respect) imi spune ca textul pare o rescriere a unuia haiku apartinand lui Serban Codrin. anume: "greieri in altar cantand un psalm de demult iisus pe ganduri' spre rusinea mea, marturisesc ca nu am stiut pana acum nimic despre d-l Serban Codrin. Si nici acum nu stiu, de fapt. Voi incerca sa aflu mai multe, am inteles ca este un mare autor de haiku cu tema religioasa. "Capetele de acuzare", ca sa spun asa, sunt atat mesajul, cat si forma eliptica a textui meu. Imi cer scuze, dar asemanarea, atata cata este, e pur intamplatoare, cauzata de folosirea unor simboluri imuabile si vechi de cand lumea. Detest plagiatul. sa nu uit: multumesc, Andu. Probabil ca de acolo provine expresia "cu tzaraita". :)
pentru textul : Golgotă denu a fost un upercut, dragul meu, și nici nu s-a intenționat așa ceva. au fost niște simple observații de bun simț. dar a spune „o întreagă armată de "eşti" a ieşit după el (ei) ca ciupercile după ploaie” este, zic eu (și cred că probabil orice om cu un minim simț de observație) nu neaparat o declarație admirativă. ci mai degrabă una peiorativă. cel puțin cam așa înțeleg eu sintagma „ca ciupercile după ploaie” în limba română. de altfel continuare cu înșiruirea aceea de nume, și restul, pare foarte greu să fie percepută chiar ca o declarație neutră. la urma urmei ce rost ar avea acolo dacă nu acela de a lua într-o semi-bășcălie pe cei pricopsiți cu astfel de nume. lucru pe care eu, în umila mea opinie, îl consider lipsit de respect. pentru că așa cum spuneam, pe lîngă defectele fizice, familia în care te naști și etnia din care faci parte, numele de familie nu este ceea ce poți alege (chiar dacă îl poți schimba, dar nu este neaparat confortabil). iar eu consider în general un gest josnic a vorbi în mod peiorativ despre aceste lucruri. indiferent de persoana care este în cauză.
expresia „jenant xenofob” nu mi se pare cu nimic pretențioasă. eventual a fost un mod elegant de a spune că este o urîtă atitudine xenofobă să vorbești ca român despre turci, machedoni sau tătari folosind expresia de pitecantropi. asta în contextul în care noi românii ne simțim jigniți dacă europenii de la vest de noi ne consideră înapoiați, murdari și hoți la modul general.
"dar mai rămăseseră prin absurd câţiva" este orice dar nu o dovadă de creativitate. este doar o formă agramată de a te exprima. nu orice ciob de sticlă este neaparat cristal. să nu ne ascundem gafele sub pretextul inovației. nu ne onorează.
pentru textul : mic pamflet de neputinţă. 2. dedorincozan nu sufera de cozanism si nici nu este poetul care scrie mai bine sau mai prost. este fiinta care multumeste
pentru textul : o cântare a gleznelor. a lui esme dela mine, titlurile poemelor, prozelor, etc., ies în decor, spre partea stângă, mă refer la faptul că, aşa cum subtitlul este centrat, aşa ar trebui şi titlul, altfel devine obositor ochiului. de exemplu, ca să dau click la poemul ralucăi care să zicem, este situat în partea dreaptă a paginii, trebuie să intru puţin în spaţiul poemului silviei bitere, aflat pe partea stângă a paginii.
pentru textul : hermeneia 3.0-b de"ca pe un drog"...
pentru textul : Luaţi Biblia ca pe un drog… demie comparatia asta mi se pare tare, tare nefericita.
"În schimb, urăsc ipocrizia, tendinţa de a intra pe sub pielea “şefului”. Asta mi-a adus numai necazuri în viaţă."
sa ma iertati, dar pasajul asta este ilar.
aveti insa o scuza: sunteti venit de curand si nu stiti (poate) cum functioneaza site-ul acesta.
in niciun caz, pe baza de lingusiri.
se poate intampla sa avem opinii diferite. nu e nicio tragedie. pentru a dumneavoastra, cu siguranta nu veti fi "concediat".
cu amaraciune,
pentru textul : despre dragoste numai de bine deun om care aloca, benevol, o parte din timpul sau acestui site
Felicitările mele câştigătorilor, iată un premiu pe măsură...traducerea şi publicarea într-o revistă spaniolă, invitaţia la cenaclu..superb. Am rămas fără cuvinte câteva clipe...ce să spun, bravo organizatorilor şi învingătorilor iar celor care n-au câştigat, nu e timpul pierdut...la mai mare!
pentru textul : Premiile "RefleXos" deÎn afară de vreo două cuvinte și "nesimtitule", e ceva deosebit în poemul tău, scris într-un ritm alert și constant (dar caracteristic stilului tău). Îmi place enorm și subiectiv versul "pentru tine voi pune diacritice (la un moment dat)" și remarc finalul (ultimele 6 versuri) ca pe ceva inedit chiar și în lirica ta.
pentru textul : eufemisme si clișee desi eu cum fac ca sa se rezolve si la mine? se vede tot deplasat, cum descria alma si cum arata poza.am vazut la colega mea cum e noua versiune si as vrea sa se vada si pe compul meu.
pentru textul : migrarea către rezoluția 1024 X 768 deBlaga nu a ținut cont de arta poetică a lui Verlaine. Opinia mea este că atunci când traduci un autor vezi și cam cum privește el poezia. Nu se traduce ad literam. De aceea cred, că "muzica înainte de toate" a lui Verlaine, vers ce redă întreaga lui concepție despre poezie este respectată de G. Georgescu. Blaga nu a excelat prin traduceri, iar traducerea lui nu are ritmul original al poeziei, asta, însă nu îi reduce deloc valoarea poetului din Lancrăm. Se pierde mult prin traducere mai ales când nu privești în ansamblu opera autorului. Însă putem avea opinii diferite. La Baudelaire încă nu m-a satisfăcut nimeni, dar mai aștept.
pentru textul : Nenorocul denu banal, dragule, prea multe scene rurale, sau mi se pare mie...
pentru textul : vor turna peste mine, în loc de asfalt, o placă de cer deIn opina mea asa nu.
pentru textul : Într-un târziu dede ce?
pentru textul : my Mary deVirgil, pe bune ca Păcală eşti tu! În loc să mulţumeşti pentru că a fost transmis la TV tocmai textul scris de tine, în recitarea mea, că site-ul hermeneia a avut reclamă, tu ţi-ai găsit - singurul, de altfel - să faci nazuri. Asta îmi aminteşte de o altă fază, cu o zi înainte de cenaclu, Raluca Gorcea reuşeşte să mă enerveze teribil pe email, confundând Cenaclul Virtualia şi pe mine cu site-ul Hermeneia - ceea ce este o eroare!
Hermeneia este partener media, site înfiinţat la vreo 2-3 ani de la înfiinţarea Virtualiei.
Virgil - şi ceilalţi cârcotaşi - repet, când o organizaţi voi o ediţie a Virtualiei sau orice alt cenaclu, atunci să aveţi curajul să comentaţi aiurea. Din faţa monitorului e simplu, realitatea e aia care ne apasă.
pentru textul : Virtualia XIII - mulţumiri, mirări şi poezie la Iaşi dedeocamdata observ ca nu toti membrii Hermeneia au vrut sa se foloseasca de aceasta oferta. O lasam deocamdata deschisa desi sint oarecum nedumerit de ce nu a fost preferata.
pentru textul : Noutăți în pagina de profil deÎn primul rând mulţumesc frumos pentru lectură şi semn, stimată Anna – Nuţa Crăciun. Mă întreb dacă nu cumva, fără să ştim, paşii noştri nu s-au intersectat prin judeţul ăsta devastat (economic).
pentru textul : Viermele din bronz deDar nu despre asta e vorba în acest poem, ci despre zădărnicia şi neantul ce pun stăpânire pe omul conştient de inconsistenţa sa. Despre drama inconsistenţei eului, cu manifestările sale lirice în călătoria prin realul istoric, rezonând cu inconsistenţa şi precaritatea acestei realităţi cu valorile sale cu tot, zise absolute. Chiar în bronzul, gândit de cei vechi mai tare decât moartea, stă ascuns şi lucrează letal viermele.
P.S. Probabil, nu trebuia să explic acest text, să nu se interpreteze altfel. Am făcut-o!! Înapoi nu mai dau acum. Încă o dată mulţumesc. Numai bine vă doresc. Zapata.
p.s. Am să "curentez" versul "ăla lung". Să se-nveţe minte!!
virgile, m-ai dat gata cu extazul acesta liric! inca putin si o dai pe "trebuiau sa poarte un nume"... :) te-o palit si pe tine sentimentul bonom, generos, cumsecade, acuma de Crăciun, si te mână dinspre meandrele lirismului (al căror profet te revendici) pe dulșile pășuni moldovinești, unde icnești osanale cu o ritmicitate orgasmica de invidiat (pentru unii..). excelsior maestre! și nu ține seama de (puținele) critici nezdrobite (incă) de atotmăiestrul Rigulament. for virtualia's sake, no hard feelings, old buddy...ok?
pentru textul : Virtualia deAm considerat ideea de mai sus în contextul unei dezintegrări a imaginilor din cauza versurilor scurte / scurtate(?). (Apoi vine un observator al straturilor și privește dincolo de Persona.) Genotipul determină fenotipul și nu invers. Acțiunea fenotipică poate mutila, de exemplu, dar nu și modifica genetic. Dar cine știe ce mai poate aduce viitorul, în genetică lucrurile se schimbă de la o clipă la alta. Ar putea ca "mutilarea" fenotipică "izolată" (în sensul genetic al cuvântului) a părinților să afecteze ereditar descendenții?
pentru textul : nu știu dacă dedesigur o consacrare pe "Hermeneia" este un nonsens, o gluma. Hermeneia practic nu exista. Iar Adrian Munteanu este deja un autor consacrat.
pentru textul : Un tânăr pin a sângerat în ploaie denicodem, ia bagă tu o manea și dansează-mi un pic...
pentru textul : icoană hoinară de"you're best choice is Epiphone
you're best choice is rosso puro"
greşit.
corect este:
your best choice is...
deoarece "you're" înseamnă tu eşti, pe când your înseamnă al tău.
apoi la "ce vine seara când", nu sună bine. o părere.
pentru textul : from blade runners II deIn ceea ce privește subtitlul, e împrumutat din comentariile la un text de Ștefan Ciobanu (dacă nu mă înșel), comentarii dispărute între timp (știe autorul de ce...). Oare greșesc? De aceea, mă așteptam să văd un text în contextul comentariilor... Sau eventual, merçi pentru cei care involuntar, au emanat expresia "biserica pițigoilor"... Spun asta pentru că studiez un fenomen foarte interesant în ultima vreme referitoare la împrumuturi de acest gen. Poate în subsol trebuia să dai referințe tocmai spre aceste direcții noi lirice, urmare a "unei discutii uimitoare cu sculptorul si poetul Mircea Lacatus" (îl salut din mers și el știe de ce...parola e Françoise) să nu fim induși în eroare.
pentru textul : bunica mea a fost o lebădă neagră deaveţi o imaginaţie bogată şi reuşiţi să creaţi întotdeauna o atmosferă misterioasă în poemele d-voastră.
pentru textul : scrisori imaginare denu ştiu dacă ar trebui ceva mai aerisit ştiu doar că descrierea amănunţită îmi lasă sentimentul că sunt acolo şi asta apreciez mult.remarc aşteptarea"precum un sfinx uitat pe o noptieră".
semn de apreciere.
Vreau să ştiu care este motivul pentru care a fost radiat din pagina mea textul Poemul-blestem.
Eugen
pentru textul : Amurgul negru de dinaintea unei nopţi albe dehabar n-am, Dorine, nu le-am inventariat. Vă mulțumesc - și ție, și lui Paul. ce ciudat...chiar nu mă așteptam ca textul ăsta să placă într-atât. :)
pentru textul : simetrii deși prin larousse trecînd profetul din index puse echilibru vriei ah Domnul este tatăl nostru și Alma mama poeziei
pentru textul : poveste simplă dePagini