preafericitii se bucura in ei insisi de fericirea lor. se bucura de ea in fiecare zi ca de o felie de paine aburinda. trebuie sa stii sa fii fericit din puzzle-ul lucrurilor mici neinsemnate ce iti decoreaza viata. si asa cum spuneai: "fericirea este a noastră a fericiților".
multumesc, silvia.
aveam mari indoieli in legatura cu poezia asta, de fapt intotdeauna am, cate-o surpriza ca asta ma face sa merg mai departe. in fiecare zi imi spun ca ma opresc, probabil ca greseala e ca-mi spun. :o)
neaşteptată pentru mine schimbarea ta la faţă aalizeei!aşa mult seamănă cu a îngerilor cădere din ceruri.
o poveste frumoasă, auzită astă-toamnă de la un dascăl, salavoslovea: arhanghelul mihaiil ar fi spus celor vrăjiţi de cel mai frumos înger: să stăm bine, să stăm cu frică. că de nu , s ar fi prăbuşit tot cerul de îngeri.
din alt unghi, blaga punea în gura personajelor sale(multîncrezătoare în bogomilism) cugetarea: bunul dumnezeu şi crâncenul sataniil ar putea fi fraţi. se întâmplă în a sa piesa de teatru "meşterul manole", mi am amintit.
eu nu pot să diger("filosofic" vorbind) bogumilismul.după origini, culmea, chiar sunt fraţi mesia cu crâncenul sataniil.
nu am argument împotrivă. MĂ ghidez după un fragment din evanghelii: "ce e da, da! ce e nu, nu! restul nu e de la dumnezeu."
pentru labirintul sofisticat al scriiturii, o peniţă de aur!
o dau cu inima strânsă. eu iubesc mult alt gen de texte scise de tine. cum ar fi cel cu orbul care şi a deschis şcoală de caligrafie. dar nu mă mai întorc în trecut!
Din textul acesta mi-a placut cel mai mult finalul, pe care-l gasesc deosebit de expresiv. Mai sunt demne de remarcat pasajele "împotriva mea însumi mi-am spus iată", "minarete tatuate de semne" (cu semne nu era mai bine?), "într-o după-amiază culmile au făcut pace fără a se muta din loc". Aici n-am priceput ce ai vrut sa zici: "ființa fără substanță a unui sufi".
Asta-i ipoteza „inflationista” – a dilatarii continue. Mai mult, sau mai puțin, larg acceptata. Dar se iteste, printre altele (inca), si aia pulsatorie. Ca sa nu mai vorbesc ca Rees (dar si altii) zice c-ar fi vorba de mai multe universuri sau, cum le numeste el, poetic: „multiversuri”; care „comunica” intre ele prin „gravitoni”. Ca sa nu mai amintesc de „gaurile de vierme” si de „plecarea” materiei din infimul nostru univers, prin „gaurile negre”, ca sa faca Bum, Bum prin alte parti si de „venirea” de materie prin „gaurile albe”; de istorii „inconsistente” ale universutilor si alte alea. Asa ca bietul Eminescu ar innebuni azi de-a binelea (si nu cum zic unii c-ar fi avut una si alta prin cap, sange si alte alea de natura „fizica”). Si daca tot te-ai apucat de „experimente”, experimenteaza si tu cum ai con-vorbi cu iubita aia a ta despre balamucul asta si despre stramosii vostrii. E o sugestie. Dar, cum nu esti Eminescu, nici o sansa sa innebunesti genial (era sa pun in paranteze, un (t) intre „i” si „a”, dar m-a speriat Reglementul; cu asta nu te joci ca devine, din ce in ce, mai „consistent”). Spor la treaba. Ce-si face omul cu mana lui….asa si pe dincolo. In rest, ca sa zic? Ma iau si eu dupa Younger Sister si zic ca nu-mi displace poezia. Dar nici ca m-a dar gata. Acelasi de cand ne stim. P.S. Pe vremea impuscatului se zice ca Domnia Sa S-ar fi dus la o fabrica de dulciuri (aia de pe langa str. Octavian Cocorascu - pe la Lemetru – pe unde, candva, ma jucam …. in. tarana). Si nimereste pe linia de fabricare a biscuitilor. Si cum se pricepea la orice, constata filosofic: „biscuiti”! Secretarul de partid: Biscuim, biscuim! Sa Traiti Tovarase Prim Secretar! Ce sa facem si noi: „Biscuim, biscuim….”
...ca de altfel majoritatea textelor tale și acesta este unul excelent. lexisul sau elocutio ales cu grijă, modern dau fluență și sincronie sentimentelor camuflate derizoriu. tu expui ceea ce comunul are mai valoros: imediatul. și o faci cu succes. mă feresc să exemplific pentru că am observat o unitate în textele tale și știu că este premeditată. deci ai respectul și admirația mea chiar și când nu las un semn. acum doar îngălbenirea. cu gânduri bune, paul
E un text foarte frumos, aș putea da și câteva imagini care îmi plac: "pasărea cu ochi de argint", "castelele simetriilor perfecte"," geometria sfântă a inimii", "coada cometei", "parfumul unei umbre", " amintirile noastre zdrelite pe margini"... Un titlu inedit și sugestiv, "religia scoicilor". Scoica își păzește perla din ea prin carapace, o mare minune a lumii acvatice precum ar fi copilul nenăscut. Însă copiii se nasc din dragoste și pentru dragoste. Poartă în A.D.N-ul lor acest sentiment. Cum ar putea să nu-l cunoască și dacă ar fi așa, nu ar fi atunci viața lipsită de orice sens? Textul dumneavoastră, ca mai multe altele, mi-a răscolit sufletul cu o mare de impresii. Acestea sunt doar câteva.
Ultima strofa mi-a placut... restul imi pare o introducere prea lunga si exagerat de plangacioasa. As face din primele trei strofe doar una, cred ca ar fi de ajuns.
iata cum in ziua asta (atit de aglomerata pentru mine incit am si uitat ca este intii aprilie) am ajuns o persoana importanta macar pentru citeva minute. pentru ca in democratii exista o traditie respectabila ca persoanele importante undeva prin ierarhia sociala sau a show-business-ului sa aiba parte de privilegiul caricaturii. un zimbet si din partea mea. Aalizei, te mai astept.
Sixtus, nu am pornit de la hieroglife ci de la glife și am mers paralel, intr-o alta dimensiune a trancendenței, aceea a scrierii cu sânge, a hemo-semnelor, în lumea marcată de o anumită religie, unde, nu de mult, râsul era o blasfemie, în anumite cercuri... Iar dacă ai găsit o fărâmă de poezie, e mai bine decât nimic. Mulțumesc.
şi eu, un mod inedit de a atrage atenţia asupra unui deja preconizat concurs de poezie (şi/ sau proză, eseu, recenzii etc de ce nu?!).
eu însămi folosesc acest procedeu, această legătură introductivă cu un anume gen de text (altul în cazul meu), iată că literatură nu înseamnă ceva strict, dimpotrivă, imbricarea, hibridizarea etc pot aduce un plus de originalitate şi bun gust.
apreciez intenţia ta şi prin urmare a saitului Hermeneia. urez de pe acum succes participanţilor. aştept cât mai curând regulamentul.
convinsă de înaltul nivel de desfăşurare a concursului, las o peniţă să fie de bun augur!
O viziune aparte care transpare chiar din titlu. Sunt câteva cuvinte / expresii care ar putea fi lucrate, în opinia mea: "în așteptarea sicriului", "cu un zîmbet" (cere adjectiv sau adverb la "jonglează" - cum?), "acrișor", "neverosimil", rima "mine / vine". O altă dimensiune: " uterul sufletului".
O initiativa deosebita de a-l invita astfel, prin intermediul acestui articol, printre noi, pe Andrei Codrescu cu volumul sau "Alien candor/Candoare straina". Romancier, eseist, poet american de origine romana, Andrei Codrescu este publicat dupa 1990 si in Romania. Multumim Bogdan Geana pentru articol! Reamintim ca Andrei Codrescu a mai fost prezent pe site-ul Hermeneia cu "New Orleans, mon amour" tradus in franceza (http://www.hermeneia.com/traduceri/2549) .
Virgil , Alma .. Subiectul literaturii electronice e vast si merita o cercetare amanuntita. Din pacate o lucrare serioasa are nevoie de un studiu preliminar, de colectare de date si analize statistice care nu se pot face de unul singur. E o munca migaloasa, de echipa si asta nu imi sta la dispozitie. Dar, voi mai reveni asupra subiectului cand voi gasi ceva interesant de semnalat. Arank sa ai placere de Roma , cetatea eterna..Astept impresii la intoarcere.
nici nu ştiu ce să spun să îmi exprim uimirea.
am verificat să văd dacă nu cumva visez şi da textul este acolo pe lângă alte articole cu nume sonore
şi eu acolo "o picătură în ocean".mi-aţi făcut ziua mai frumoasă.mulţumesc mult.
nu prea merge textul asta, tema nu e suficient dezvoltata, iar acolo unde e, e clasic realizata. cine nu a mai vazut o copulatie perfecta, par exemple?
Imi spui si mie unde "mai trebuie lucrat" fiindca de exemplu mie nu-mi place cind cineva vorbeste doar asa ca sa se afle in treaba. ai o observatie pertinenta de facut, fa-o, dar nu veni cu ziceri din astea "ex catedra" ca ma tem ca suna a gol. si poate ne spui si noua de ce nu iti place "vom dispare"
multumesc tuturor celor ce au raspuns invitatiei mele de a participa la concursul dedicat poeziei de dragoste. aici se inchide linia pentru primirea poemelor, biletelelor, emailurilor,cosurilor cu garoafe, inelelor de logodna...
mama ce-mi place!!! asteptam de mult sa citesc un astfel de poem. lunatic, dans la foulle, in spirala. sfarsitul l-as fi simtit un pic altfel, dar poemul are coerenta necesara, vartejul care sa produca si sa induca starile necesare. felicitari!
deși se vrea povestire nu cred ca e de fapt decît un poem în proză. Ca și conținut pentru mine e totuși puțin mai greu de înțeles. Ce se vrea a fi Marea Dragoste? Ideea că poți să treci pe lîngă ea și să nu îți dai seama, deși am mai auzit-o, mi se pare puțin forțată (poate de dragul dramatismului). E ca și cum ai spune că pentru a înțelege sau realiza Dragostea aceea ai nevoie de ceva mai multă atenție sau minte. Dar dacă ar fi așa atunci este Dragostea o chestiune dependentă de raționalitate și capacitatea de percepție? Atunci nu mai este dragoste. Deci, în final, eu am rezerve față de ideea asta, interesantă de altfel, cum că poți să treci pe lîngă Marea Dragoste și să nu îți dai seama. Poate nu este Mare pentru tine. Ce este Marea Dragoste? O femeie? Un bărbat? O relație? Dumnezeu? O iluzie? O coincidență circumstanțială favorabilă?
De ce experiment? Mie chiar mi-a plăcut acest poem-poveste şi, cred că niciodată nu e prea târziu nici prea puţin să facem o faptă bună. cu stimă, i.p.v.
...asa cum uneori poti te poti regasi in trairile cine stie cui citindu-i, intamplator, cuvintele. Le citesti si te-ntrebi, pur si simplu, cum de te-a scris. poate fiindca adevarurile se spun intotdeauna simplu. si se transmit simplu, cum lichidele prin vasele comunicante. ca acest dor circuland, osmotic, de la inima la mana, asa cum lumina ajunge pamantului. penita pentru toate acestea, Andule. cu multumiri. P.S: stiu ca acesta nu e ceea ce s-ar numi "un comentariu literar", dar chiar nu vad rostul unuia.
o poezie delicată în care te redescopăr treptat eșafodajul discret de metafore bine construite precum o cetate a semnelor însingurate. neliniștea pietrelor migrează uneori zadarnic dintr-un loc în altul la nesfârșit în locuri neștiute de ceilalți "dintre toate pietrele Annei cea mai grea este cea care urcă în zadar muntele" ducând povara blajinilor mai departe de noi înșine. e adevărat că "trebuie doar să adăpăm ploaia din ochii lungi ai păsărilor" "din ochiul păsării care se desparte de anotimp în ochiul nostru" atunci când visele noastre se populează de neliniști, îndoieli în zbaterea zadarnică a zilei irosite. superbă imaginea: "pietrele din pântec vor naște pui de mierlă" felicitări, anna! te așteptam...
probabil ca cea mai reusita chestie e titlul si modul cum totusi se impleteste cu textul. textul insa ar mai merita lucrat. am senzatia cel putin din acest text ca inca mai bijbii cautind o forma de exprimare care sa te reprezinte. deocamdata inca mai apelezi la solutii facile, zic eu si cazi prea usor in ispita formularilor de soc
well, dacă e polemică, polemică să fie. Problema este numai faptul că aici tu Andule ai scris mult prea mult despre un text despre care tu însuți ai spus că „nu e nimic”. Reacția ta furtunoasă nu face decît să nască suspiciuni. Ori textul meu e mai mult decît nimic și de fapt reacția ta te contrazice. Ori tu ești onest în reacția ta dar te lupți donquijotește cu vreo moară de vînt aflată doar în capul tău. Ceea ce ar însemna din nou că textul meu spune ceva ce tu nu ai înțeles iar îndîrjirea ta e puțin cam ridicolă. Sincer să fiu nu știu care este adevărul și nici nu consum prea mult timp pentru chestia asta. Nu are nicio valoare pentru mine. Dar, dragul meu, nu vreau să te împiedic să te lupți cu ce năluci îți poftește inima. E țară liberă.
Așa vrei, să aducă cărbuni, să fie o licență? Discretul parfum mistico oriental, spulberat de fumul locomotivei, mătasea albă, semn de doliu în cultura orientală, simbolismul celor trei cifre în descreștere, care să fie mesajul scrierii în ebraică ?
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
preafericitii se bucura in ei insisi de fericirea lor. se bucura de ea in fiecare zi ca de o felie de paine aburinda. trebuie sa stii sa fii fericit din puzzle-ul lucrurilor mici neinsemnate ce iti decoreaza viata. si asa cum spuneai: "fericirea este a noastră a fericiților".
pentru textul : fericirea I deobservasem si eu seria....penumbrelor. in aceasi nota, cu aceleasi senzatii. tristetea face bine poetului....
pentru textul : aqua marine demultumesc, silvia.
pentru textul : Solniţa de hârtie făcută de tante deaveam mari indoieli in legatura cu poezia asta, de fapt intotdeauna am, cate-o surpriza ca asta ma face sa merg mai departe. in fiecare zi imi spun ca ma opresc, probabil ca greseala e ca-mi spun. :o)
neaşteptată pentru mine schimbarea ta la faţă aalizeei!aşa mult seamănă cu a îngerilor cădere din ceruri.
o poveste frumoasă, auzită astă-toamnă de la un dascăl, salavoslovea: arhanghelul mihaiil ar fi spus celor vrăjiţi de cel mai frumos înger: să stăm bine, să stăm cu frică. că de nu , s ar fi prăbuşit tot cerul de îngeri.
din alt unghi, blaga punea în gura personajelor sale(multîncrezătoare în bogomilism) cugetarea: bunul dumnezeu şi crâncenul sataniil ar putea fi fraţi. se întâmplă în a sa piesa de teatru "meşterul manole", mi am amintit.
eu nu pot să diger("filosofic" vorbind) bogumilismul.după origini, culmea, chiar sunt fraţi mesia cu crâncenul sataniil.
nu am argument împotrivă. MĂ ghidez după un fragment din evanghelii: "ce e da, da! ce e nu, nu! restul nu e de la dumnezeu."
pentru labirintul sofisticat al scriiturii, o peniţă de aur!
pentru textul : ziua schimbării mele la faţă deo dau cu inima strânsă. eu iubesc mult alt gen de texte scise de tine. cum ar fi cel cu orbul care şi a deschis şcoală de caligrafie. dar nu mă mai întorc în trecut!
Din textul acesta mi-a placut cel mai mult finalul, pe care-l gasesc deosebit de expresiv. Mai sunt demne de remarcat pasajele "împotriva mea însumi mi-am spus iată", "minarete tatuate de semne" (cu semne nu era mai bine?), "într-o după-amiază culmile au făcut pace fără a se muta din loc". Aici n-am priceput ce ai vrut sa zici: "ființa fără substanță a unui sufi".
pentru textul : fericire off-topic deAsta-i ipoteza „inflationista” – a dilatarii continue. Mai mult, sau mai puțin, larg acceptata. Dar se iteste, printre altele (inca), si aia pulsatorie. Ca sa nu mai vorbesc ca Rees (dar si altii) zice c-ar fi vorba de mai multe universuri sau, cum le numeste el, poetic: „multiversuri”; care „comunica” intre ele prin „gravitoni”. Ca sa nu mai amintesc de „gaurile de vierme” si de „plecarea” materiei din infimul nostru univers, prin „gaurile negre”, ca sa faca Bum, Bum prin alte parti si de „venirea” de materie prin „gaurile albe”; de istorii „inconsistente” ale universutilor si alte alea. Asa ca bietul Eminescu ar innebuni azi de-a binelea (si nu cum zic unii c-ar fi avut una si alta prin cap, sange si alte alea de natura „fizica”). Si daca tot te-ai apucat de „experimente”, experimenteaza si tu cum ai con-vorbi cu iubita aia a ta despre balamucul asta si despre stramosii vostrii. E o sugestie. Dar, cum nu esti Eminescu, nici o sansa sa innebunesti genial (era sa pun in paranteze, un (t) intre „i” si „a”, dar m-a speriat Reglementul; cu asta nu te joci ca devine, din ce in ce, mai „consistent”). Spor la treaba. Ce-si face omul cu mana lui….asa si pe dincolo. In rest, ca sa zic? Ma iau si eu dupa Younger Sister si zic ca nu-mi displace poezia. Dar nici ca m-a dar gata. Acelasi de cand ne stim. P.S. Pe vremea impuscatului se zice ca Domnia Sa S-ar fi dus la o fabrica de dulciuri (aia de pe langa str. Octavian Cocorascu - pe la Lemetru – pe unde, candva, ma jucam …. in. tarana). Si nimereste pe linia de fabricare a biscuitilor. Si cum se pricepea la orice, constata filosofic: „biscuiti”! Secretarul de partid: Biscuim, biscuim! Sa Traiti Tovarase Prim Secretar! Ce sa facem si noi: „Biscuim, biscuim….”
pentru textul : mount palomar de...ca de altfel majoritatea textelor tale și acesta este unul excelent. lexisul sau elocutio ales cu grijă, modern dau fluență și sincronie sentimentelor camuflate derizoriu. tu expui ceea ce comunul are mai valoros: imediatul. și o faci cu succes. mă feresc să exemplific pentru că am observat o unitate în textele tale și știu că este premeditată. deci ai respectul și admirația mea chiar și când nu las un semn. acum doar îngălbenirea. cu gânduri bune, paul
pentru textul : în fond e totul lavabil deE un text foarte frumos, aș putea da și câteva imagini care îmi plac: "pasărea cu ochi de argint", "castelele simetriilor perfecte"," geometria sfântă a inimii", "coada cometei", "parfumul unei umbre", " amintirile noastre zdrelite pe margini"... Un titlu inedit și sugestiv, "religia scoicilor". Scoica își păzește perla din ea prin carapace, o mare minune a lumii acvatice precum ar fi copilul nenăscut. Însă copiii se nasc din dragoste și pentru dragoste. Poartă în A.D.N-ul lor acest sentiment. Cum ar putea să nu-l cunoască și dacă ar fi așa, nu ar fi atunci viața lipsită de orice sens? Textul dumneavoastră, ca mai multe altele, mi-a răscolit sufletul cu o mare de impresii. Acestea sunt doar câteva.
pentru textul : religia scoicilor devă mulţumesc pentru lectură, comentarii.
Masha mă surprinzi cu acest cadou, îl iau cu inima împăcată şi cu mulţumirea unuia care ştie ce este darul.
pentru textul : spovedanie deUltima strofa mi-a placut... restul imi pare o introducere prea lunga si exagerat de plangacioasa. As face din primele trei strofe doar una, cred ca ar fi de ajuns.
pentru textul : naufragiu deiata cum in ziua asta (atit de aglomerata pentru mine incit am si uitat ca este intii aprilie) am ajuns o persoana importanta macar pentru citeva minute. pentru ca in democratii exista o traditie respectabila ca persoanele importante undeva prin ierarhia sociala sau a show-business-ului sa aiba parte de privilegiul caricaturii. un zimbet si din partea mea. Aalizei, te mai astept.
pentru textul : Hermeneia în presa de azi deSixtus, nu am pornit de la hieroglife ci de la glife și am mers paralel, intr-o alta dimensiune a trancendenței, aceea a scrierii cu sânge, a hemo-semnelor, în lumea marcată de o anumită religie, unde, nu de mult, râsul era o blasfemie, în anumite cercuri... Iar dacă ai găsit o fărâmă de poezie, e mai bine decât nimic. Mulțumesc.
pentru textul : Hemoglife. Numele patrafirului deşi eu, un mod inedit de a atrage atenţia asupra unui deja preconizat concurs de poezie (şi/ sau proză, eseu, recenzii etc de ce nu?!).
pentru textul : Astenie de primăvară - 2014 deeu însămi folosesc acest procedeu, această legătură introductivă cu un anume gen de text (altul în cazul meu), iată că literatură nu înseamnă ceva strict, dimpotrivă, imbricarea, hibridizarea etc pot aduce un plus de originalitate şi bun gust.
apreciez intenţia ta şi prin urmare a saitului Hermeneia. urez de pe acum succes participanţilor. aştept cât mai curând regulamentul.
convinsă de înaltul nivel de desfăşurare a concursului, las o peniţă să fie de bun augur!
multumesc Elian pentru rinduri. citeodata, consoanele ca si cosmarurile, continua sa ne locuiasca de departe.
pentru textul : Pictorul de poduri deO viziune aparte care transpare chiar din titlu. Sunt câteva cuvinte / expresii care ar putea fi lucrate, în opinia mea: "în așteptarea sicriului", "cu un zîmbet" (cere adjectiv sau adverb la "jonglează" - cum?), "acrișor", "neverosimil", rima "mine / vine". O altă dimensiune: " uterul sufletului".
pentru textul : apocalipsa după mine deO initiativa deosebita de a-l invita astfel, prin intermediul acestui articol, printre noi, pe Andrei Codrescu cu volumul sau "Alien candor/Candoare straina". Romancier, eseist, poet american de origine romana, Andrei Codrescu este publicat dupa 1990 si in Romania. Multumim Bogdan Geana pentru articol! Reamintim ca Andrei Codrescu a mai fost prezent pe site-ul Hermeneia cu "New Orleans, mon amour" tradus in franceza (http://www.hermeneia.com/traduceri/2549) .
pentru textul : Candoare străină, candoarea relegatului deVirgil , Alma .. Subiectul literaturii electronice e vast si merita o cercetare amanuntita. Din pacate o lucrare serioasa are nevoie de un studiu preliminar, de colectare de date si analize statistice care nu se pot face de unul singur. E o munca migaloasa, de echipa si asta nu imi sta la dispozitie. Dar, voi mai reveni asupra subiectului cand voi gasi ceva interesant de semnalat. Arank sa ai placere de Roma , cetatea eterna..Astept impresii la intoarcere.
pentru textul : Caravaggio - ultimii 4 ani denici nu ştiu ce să spun să îmi exprim uimirea.
pentru textul : Impresii de lectură: "Gîndul meu. Cum am devenit poet." - Ionuţ Caragea deam verificat să văd dacă nu cumva visez şi da textul este acolo pe lângă alte articole cu nume sonore
şi eu acolo "o picătură în ocean".mi-aţi făcut ziua mai frumoasă.mulţumesc mult.
nu prea merge textul asta, tema nu e suficient dezvoltata, iar acolo unde e, e clasic realizata. cine nu a mai vazut o copulatie perfecta, par exemple?
pentru textul : călcîiul lui hermes deImi spui si mie unde "mai trebuie lucrat" fiindca de exemplu mie nu-mi place cind cineva vorbeste doar asa ca sa se afle in treaba. ai o observatie pertinenta de facut, fa-o, dar nu veni cu ziceri din astea "ex catedra" ca ma tem ca suna a gol. si poate ne spui si noua de ce nu iti place "vom dispare"
pentru textul : dana point I demultumesc tuturor celor ce au raspuns invitatiei mele de a participa la concursul dedicat poeziei de dragoste. aici se inchide linia pentru primirea poemelor, biletelelor, emailurilor,cosurilor cu garoafe, inelelor de logodna...
pentru textul : pe sub flori mă legănai demama ce-mi place!!! asteptam de mult sa citesc un astfel de poem. lunatic, dans la foulle, in spirala. sfarsitul l-as fi simtit un pic altfel, dar poemul are coerenta necesara, vartejul care sa produca si sa induca starile necesare. felicitari!
pentru textul : ascult jazzul singur și plouă dedeși se vrea povestire nu cred ca e de fapt decît un poem în proză. Ca și conținut pentru mine e totuși puțin mai greu de înțeles. Ce se vrea a fi Marea Dragoste? Ideea că poți să treci pe lîngă ea și să nu îți dai seama, deși am mai auzit-o, mi se pare puțin forțată (poate de dragul dramatismului). E ca și cum ai spune că pentru a înțelege sau realiza Dragostea aceea ai nevoie de ceva mai multă atenție sau minte. Dar dacă ar fi așa atunci este Dragostea o chestiune dependentă de raționalitate și capacitatea de percepție? Atunci nu mai este dragoste. Deci, în final, eu am rezerve față de ideea asta, interesantă de altfel, cum că poți să treci pe lîngă Marea Dragoste și să nu îți dai seama. Poate nu este Mare pentru tine. Ce este Marea Dragoste? O femeie? Un bărbat? O relație? Dumnezeu? O iluzie? O coincidență circumstanțială favorabilă?
pentru textul : Marea Dragoste deDe ce experiment? Mie chiar mi-a plăcut acest poem-poveste şi, cred că niciodată nu e prea târziu nici prea puţin să facem o faptă bună. cu stimă, i.p.v.
pentru textul : too little too late de...asa cum uneori poti te poti regasi in trairile cine stie cui citindu-i, intamplator, cuvintele. Le citesti si te-ntrebi, pur si simplu, cum de te-a scris. poate fiindca adevarurile se spun intotdeauna simplu. si se transmit simplu, cum lichidele prin vasele comunicante. ca acest dor circuland, osmotic, de la inima la mana, asa cum lumina ajunge pamantului. penita pentru toate acestea, Andule. cu multumiri. P.S: stiu ca acesta nu e ceea ce s-ar numi "un comentariu literar", dar chiar nu vad rostul unuia.
pentru textul : unele lucruri deMă bucur şi totodată sunt onorat că ai găsit ceva interesant în acest poem.
pentru textul : alunecări printre gene deo poezie delicată în care te redescopăr treptat eșafodajul discret de metafore bine construite precum o cetate a semnelor însingurate. neliniștea pietrelor migrează uneori zadarnic dintr-un loc în altul la nesfârșit în locuri neștiute de ceilalți "dintre toate pietrele Annei cea mai grea este cea care urcă în zadar muntele" ducând povara blajinilor mai departe de noi înșine. e adevărat că "trebuie doar să adăpăm ploaia din ochii lungi ai păsărilor" "din ochiul păsării care se desparte de anotimp în ochiul nostru" atunci când visele noastre se populează de neliniști, îndoieli în zbaterea zadarnică a zilei irosite. superbă imaginea: "pietrele din pântec vor naște pui de mierlă" felicitări, anna! te așteptam...
pentru textul : pietrele Annei deprobabil ca cea mai reusita chestie e titlul si modul cum totusi se impleteste cu textul. textul insa ar mai merita lucrat. am senzatia cel putin din acest text ca inca mai bijbii cautind o forma de exprimare care sa te reprezinte. deocamdata inca mai apelezi la solutii facile, zic eu si cazi prea usor in ispita formularilor de soc
pentru textul : trespassing dewell, dacă e polemică, polemică să fie. Problema este numai faptul că aici tu Andule ai scris mult prea mult despre un text despre care tu însuți ai spus că „nu e nimic”. Reacția ta furtunoasă nu face decît să nască suspiciuni. Ori textul meu e mai mult decît nimic și de fapt reacția ta te contrazice. Ori tu ești onest în reacția ta dar te lupți donquijotește cu vreo moară de vînt aflată doar în capul tău. Ceea ce ar însemna din nou că textul meu spune ceva ce tu nu ai înțeles iar îndîrjirea ta e puțin cam ridicolă. Sincer să fiu nu știu care este adevărul și nici nu consum prea mult timp pentru chestia asta. Nu are nicio valoare pentru mine. Dar, dragul meu, nu vreau să te împiedic să te lupți cu ce năluci îți poftește inima. E țară liberă.
pentru textul : Despre textul „viaţa de dincolo de fortral” de Emilian Pal deAșa vrei, să aducă cărbuni, să fie o licență? Discretul parfum mistico oriental, spulberat de fumul locomotivei, mătasea albă, semn de doliu în cultura orientală, simbolismul celor trei cifre în descreștere, care să fie mesajul scrierii în ebraică ?
pentru textul : Mireasa Mecanică dePagini