firește că are și o asemenea conotație, Virgil.
și chiar dacă de acolo începem, depinde în ce lumină ne așezăm.
să nu uităm că albul este principui al culorilor...
nu, nu se poate. in plus, daca ai "probleme editoriale" exista o adresa de email unde le poti trimite sau poti intreba. subsolul comentariilor nu are aceasta destinatie si consideram ca e chestiune care se intelegea de la sine.
Da, și eu recomand a se renunța la primul vers, sună a început de telegramă, draga mea dragă... dragele mele dar vezi că e 50 de bani cuvântul.
Apoi mai mult dinamism în
'ca o plapumă sufocantă
peste trupul unui copil febril'
plapuma asta 'sufocantă' este nepoetică, inginerească, o greșeală destul de frecventă la Virgil Titarenco.
Plapuma în loc 'să sufoce' deci să facă ceva, să capteze, nu, ea este 'sufocantă' de parcă ai cumpărat-o de la ikea cu eticheta 'sufocantă' și un warning.
ca o plapumă sufocând trupul unui copil febril
sau fără comparație explicită
o plapumă sufocând ....
mi se par variante de luat în considerare.
În final inversiunea
'trec în depărtare trenuri'
e învechită plus verbul inutil ce altceva fac trenurile? trec, nu?
prefer simplu
în depărtare trenuri
fără oprire
Scuze de deranj.
"am nevoie de inca o dragoste
pentru a termina cartea aceasta
copacule
nu vrei sa te indragostesti de mine?"
sunt versurile Anei Il, o poeta din Brasov care s-a dus prea timpuriu, in urma unei boli neiertatoare. o poeta a carei opera m-a marcat.
ca sa nu mai spun ca cea de a doua strofa reda toate framantarile mele din ultimul timp...
chiar nu-s in stare de un comentariu obiectiv, poemul tau m-a rascolit cu totul
multumesc Vladimir si ma bucur mult sa te citesc iarasi.
Ceea ce face amprenta unicităţii versurilor tale este un simţ al limbii înnăscut, este ceea ce pentru cei care cântă s-ar numi ureche muzicală şi desigur, o sensibilitate caldă, creatoare de atmosferă. Lipsa de asperitate dar ironia fină, felină, te atrag şi te ţin legat, să mai rămâi, încă puţin prin paginile tale.
Adeseori m-am întrebat cu ce ai putea asocia cel mai bine credinţa. Evident, cu acea pasăre purtătoare de neasemuite comori, iar metafora acestui poem pare anume menită să te apropie cât mai mult de adevăr, ca o iubire aproape perfectă.
"În întuneric te-ascunzi ca-ntr-o piatră. Ieșind din umbră," frumos textul tau si imi palce. ma daore, ma simt trista pana in ultimul centimetru de piele.... "nici un zgomot pe chipul din fața ușii" de care imi era poate dor.... si sa nu mai spun: "Tu n’ouvres pas la porte !" cum as putea sa nu plang? frumos text imi aplce, o traducere buna, placut.... acum vreau sa las un semn de drag.. si o sa il las pt amandoua, o meritati din plin... queen
eu nu am raspuns dintr-un motiv limpede: felul in care ai incheiat acest "text la prima mână", mai precis intrebarea din final, m-a crispat. am oroare de tot ceea ce poate semana cu o "declaratie de adeziune" (mai ales la cele pe care trebuie sa le dau atunci cand simt o mana infipta in reverul meu). O incheiere mai potrivita ar fi fost, poate, "raspundeti-va" si nu "raspundeti". :) P.S. imi place sa cred ca, daca discutia dintre tine si George va continua, va continua in chip civilizat, ca fiecare ii va respecta opinia celuilalt, ca nu veti recurge la atacuri la persoana...asa ca, te rog frumos, fa un pas inapoi, fiindca, uite, un picior a inceput sa-ti alunece...:)
Cred că "adevărata poveste a calului troian" nu poate fi doar o reinterpretare a subiectului homeric, ci mai degrabă o referire voalată la consumism (calul troian)şi criză (căderea Troiei).
Eu nu vreau să descurajez Doamne-ferește vreo intenție ce are de-a face cu erudiția, cultura, meditația sau introspecția.
Dar am mai spus-o și iată mă văd nevoit să o repet, din clipa în care deschidem gura ca să zic așa, sau punem mâna pe plaivaz, totul pică în sfera comunicării... iar comunicarea are legile ei, destul de obiective, oricât de mult ar vrea unii așa-zis 'geniali' să zică nu!
Iar una dintre legile comunicării spune că trebuie transmis un mesaj... acesta trebuie să aibe o formă, să plece de la un emitent și să ajungă la un recipient în formă neviciată. De aceea ea, comunicarea depinde de mulți factori printre care mulți depind de cultura cititorului, educație etc... De aceea nu cred și nu văd reușind această formă de exprimare a spiritului (desigur înaltă) care este haiku-ul să își găsească o exprimare decentă în limba română.
Această formă de poezie scurtă (însoțită sau nu de imagini așa ca aici) ar trebui să poarte alt nume (nu haiku) și să lupte pentru recunoașterea sa ca formă de poezie scurtă independentă.
Aceasta este părerea mea pe care am exprimat-o de câte ori am avut ocazia și iată, o fac din nou, aici.
Asta cu tot respectul pentru creațiile celor doi autori pe care nu doar că îi citesc, dar îi și iubesc, pentru că-s frumoși și falnici ca gorunii (știu ei care)
da, chiar de poche. cred că vei mai reveni pe text cu retușuri. dar asta nu înseamnă că nu este un text bun. bombastic pe alocuri, dar cred că asta ai și vrut.
Ioan( scuzele se accepta, mesajul ma onoreaza), Cristina( un comentariu stimulator,care ma obliga la acribie stilistica); va multumesc si va mai astept!
D-nă Ştefan, era destul să-mi indicaţi acea eroare. Nu să-mi veniţi cu tratate :). Asta m-a iritat niţel, nu faptul că mi-aţi indicat o cacofonie. Adică, aveati dreptate şi fără tratate :).
Alma draga, imi pare ca utilizarea licentei lui Mircea Badea "sunt în românia și asta deja mi-a ocupat tot timpul." scade din intensitatea jurnalului si chiar din atmosfera pe care o creeaza Balada lui Ciprian Porumbescu. Fotografia este absolut deosebita. Cine este Alina Sonea?
Paul, sunt onorată de aprecieri, mulțumesc. Ionuț, mă irită neatenția și graba unui cititor. textul e încadrat la experiment, dar puteam să îl trec la poezie și să fie poezie pentru că așa spun eu. îți recomand să explorezi cât mai multe spații ale literaturii până devine totul luminos. nu ai reușit să spui nimic coerent în prima jumătate a comentariului tău, prin urmare ți-am răspuns cum am intuit. o să elimin din "pronume" care nu sunt doar pronume, ci și adjective. totuși, mulțumesc pentru efort și sper să nu revii cu explicații inutile.
Crin, Nicodem, depinde de percepția fiecăruia, desigur. Și mie mi-e clar că e de o altă nuanță decât primul, acest hieroglif 2. Este motivul pentru care am ezitat să-l postez, căci e scris de mai multe zile. Dar mi-am spus "hai să văd păreri" și apoi deja se prefigurează 3-ul. Aprecierea Roxanei m-a încurajat, intevenția lui Nicholas mi-a spus să fiu mai atent. Așa că înaintez împreună cu cititorii mei. Mulțumesc.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
firește că are și o asemenea conotație, Virgil.
pentru textul : de ce nu mai scriu poeme lungi deși chiar dacă de acolo începem, depinde în ce lumină ne așezăm.
să nu uităm că albul este principui al culorilor...
eu speram sa vii cu distributia gaussiana...
pentru textul : Rezultatul "Bursei câştigătorilor" denu, nu se poate. in plus, daca ai "probleme editoriale" exista o adresa de email unde le poti trimite sau poti intreba. subsolul comentariilor nu are aceasta destinatie si consideram ca e chestiune care se intelegea de la sine.
pentru textul : ora cocoşului deDa, și eu recomand a se renunța la primul vers, sună a început de telegramă, draga mea dragă... dragele mele dar vezi că e 50 de bani cuvântul.
pentru textul : caniculă deApoi mai mult dinamism în
'ca o plapumă sufocantă
peste trupul unui copil febril'
plapuma asta 'sufocantă' este nepoetică, inginerească, o greșeală destul de frecventă la Virgil Titarenco.
Plapuma în loc 'să sufoce' deci să facă ceva, să capteze, nu, ea este 'sufocantă' de parcă ai cumpărat-o de la ikea cu eticheta 'sufocantă' și un warning.
ca o plapumă sufocând trupul unui copil febril
sau fără comparație explicită
o plapumă sufocând ....
mi se par variante de luat în considerare.
În final inversiunea
'trec în depărtare trenuri'
e învechită plus verbul inutil ce altceva fac trenurile? trec, nu?
prefer simplu
în depărtare trenuri
fără oprire
Scuze de deranj.
"am nevoie de inca o dragoste
pentru a termina cartea aceasta
copacule
nu vrei sa te indragostesti de mine?"
sunt versurile Anei Il, o poeta din Brasov care s-a dus prea timpuriu, in urma unei boli neiertatoare. o poeta a carei opera m-a marcat.
ca sa nu mai spun ca cea de a doua strofa reda toate framantarile mele din ultimul timp...
pentru textul : scrâşnet dechiar nu-s in stare de un comentariu obiectiv, poemul tau m-a rascolit cu totul
multumesc Vladimir si ma bucur mult sa te citesc iarasi.
interesant. mi a amintit de cantecul fratelui soare. dar, finalul nu merge.
pentru textul : În dorul lelii deCeea ce face amprenta unicităţii versurilor tale este un simţ al limbii înnăscut, este ceea ce pentru cei care cântă s-ar numi ureche muzicală şi desigur, o sensibilitate caldă, creatoare de atmosferă. Lipsa de asperitate dar ironia fină, felină, te atrag şi te ţin legat, să mai rămâi, încă puţin prin paginile tale.
pentru textul : două cântece roşii deAdeseori m-am întrebat cu ce ai putea asocia cel mai bine credinţa. Evident, cu acea pasăre purtătoare de neasemuite comori, iar metafora acestui poem pare anume menită să te apropie cât mai mult de adevăr, ca o iubire aproape perfectă.
"În întuneric te-ascunzi ca-ntr-o piatră. Ieșind din umbră," frumos textul tau si imi palce. ma daore, ma simt trista pana in ultimul centimetru de piele.... "nici un zgomot pe chipul din fața ușii" de care imi era poate dor.... si sa nu mai spun: "Tu n’ouvres pas la porte !" cum as putea sa nu plang? frumos text imi aplce, o traducere buna, placut.... acum vreau sa las un semn de drag.. si o sa il las pt amandoua, o meritati din plin... queen
pentru textul : Așteptând/ En attendant denu cred ca e suficient atat. se mai cere un vers: "urmatoarea ploaie". si asa, ai ciclul complet.
pentru textul : cerul visează altfel decât noi deașa cum ne-ai obișnuit deja, un poem de nota zece.
pentru textul : Abraam, regele, a spus: deeu nu am raspuns dintr-un motiv limpede: felul in care ai incheiat acest "text la prima mână", mai precis intrebarea din final, m-a crispat. am oroare de tot ceea ce poate semana cu o "declaratie de adeziune" (mai ales la cele pe care trebuie sa le dau atunci cand simt o mana infipta in reverul meu). O incheiere mai potrivita ar fi fost, poate, "raspundeti-va" si nu "raspundeti". :) P.S. imi place sa cred ca, daca discutia dintre tine si George va continua, va continua in chip civilizat, ca fiecare ii va respecta opinia celuilalt, ca nu veti recurge la atacuri la persoana...asa ca, te rog frumos, fa un pas inapoi, fiindca, uite, un picior a inceput sa-ti alunece...:)
pentru textul : Ce este pentru voi Hermeneia? deDraga Marina, multumesc de trecere. Si pentru sinceritate. Violeta
pentru textul : Șoapte dedomnilor, doamnelor imi prezint scuzele.
pentru textul : Dilemă divină deva multumesc pentru rabdare.
nu stiu parca poezia nu dorea sa fie publicata:)
fmultumesc frumos. la oameni ma refeream. o sa modific in al doilea vers. cu stima, adelina
pentru textul : habituel demai puțin finalul care mie mi se pare „elaborat” în contrast cu naturalețea textului. de ce oare le place oamenilor să termine totul cu BANG...
pentru textul : Dum vita est deeu aștept și un volum de poezie. pînă ce.... felicitări!
pentru textul : De la Vaslui citire deCred că "adevărata poveste a calului troian" nu poate fi doar o reinterpretare a subiectului homeric, ci mai degrabă o referire voalată la consumism (calul troian)şi criză (căderea Troiei).
pentru textul : cînd calul troian a intrat în cetate deSalut, Andu, îmi place cum spui "poem-eseu" dar nu cred că e chiar atât de pretențios. Totodată mi-ai dat și-o idee.
pentru textul : Imn pentru o nouă eră glaciară deMai e şi mâine o zi.
pentru textul : Povestea filosofului deconstructiv deEu nu vreau să descurajez Doamne-ferește vreo intenție ce are de-a face cu erudiția, cultura, meditația sau introspecția.
pentru textul : Haiku - „Okinawa dragostea mea” deDar am mai spus-o și iată mă văd nevoit să o repet, din clipa în care deschidem gura ca să zic așa, sau punem mâna pe plaivaz, totul pică în sfera comunicării... iar comunicarea are legile ei, destul de obiective, oricât de mult ar vrea unii așa-zis 'geniali' să zică nu!
Iar una dintre legile comunicării spune că trebuie transmis un mesaj... acesta trebuie să aibe o formă, să plece de la un emitent și să ajungă la un recipient în formă neviciată. De aceea ea, comunicarea depinde de mulți factori printre care mulți depind de cultura cititorului, educație etc... De aceea nu cred și nu văd reușind această formă de exprimare a spiritului (desigur înaltă) care este haiku-ul să își găsească o exprimare decentă în limba română.
Această formă de poezie scurtă (însoțită sau nu de imagini așa ca aici) ar trebui să poarte alt nume (nu haiku) și să lupte pentru recunoașterea sa ca formă de poezie scurtă independentă.
Aceasta este părerea mea pe care am exprimat-o de câte ori am avut ocazia și iată, o fac din nou, aici.
Asta cu tot respectul pentru creațiile celor doi autori pe care nu doar că îi citesc, dar îi și iubesc, pentru că-s frumoși și falnici ca gorunii (știu ei care)
da, chiar de poche. cred că vei mai reveni pe text cu retușuri. dar asta nu înseamnă că nu este un text bun. bombastic pe alocuri, dar cred că asta ai și vrut.
pentru textul : cea mai bună dintre poeziile posibile deIoan( scuzele se accepta, mesajul ma onoreaza), Cristina( un comentariu stimulator,care ma obliga la acribie stilistica); va multumesc si va mai astept!
pentru textul : O nouă provocare deD-nă Ştefan, era destul să-mi indicaţi acea eroare. Nu să-mi veniţi cu tratate :). Asta m-a iritat niţel, nu faptul că mi-aţi indicat o cacofonie. Adică, aveati dreptate şi fără tratate :).
Mulţumesc!
pentru textul : Suspiciune dela o privire ulterioara cred ca ai dreptate cu privire la lucrurile care nu ti-au placut
pentru textul : simfonie cu candelabru şi seppuku demea culpa, Cristina:))! se apropie paștele...
pentru textul : Deasupra nimic nu se clatină deAlma draga, imi pare ca utilizarea licentei lui Mircea Badea "sunt în românia și asta deja mi-a ocupat tot timpul." scade din intensitatea jurnalului si chiar din atmosfera pe care o creeaza Balada lui Ciprian Porumbescu. Fotografia este absolut deosebita. Cine este Alina Sonea?
pentru textul : all the way home dePaul, sunt onorată de aprecieri, mulțumesc. Ionuț, mă irită neatenția și graba unui cititor. textul e încadrat la experiment, dar puteam să îl trec la poezie și să fie poezie pentru că așa spun eu. îți recomand să explorezi cât mai multe spații ale literaturii până devine totul luminos. nu ai reușit să spui nimic coerent în prima jumătate a comentariului tău, prin urmare ți-am răspuns cum am intuit. o să elimin din "pronume" care nu sunt doar pronume, ci și adjective. totuși, mulțumesc pentru efort și sper să nu revii cu explicații inutile.
pentru textul : perdu deCrin, Nicodem, depinde de percepția fiecăruia, desigur. Și mie mi-e clar că e de o altă nuanță decât primul, acest hieroglif 2. Este motivul pentru care am ezitat să-l postez, căci e scris de mai multe zile. Dar mi-am spus "hai să văd păreri" și apoi deja se prefigurează 3-ul. Aprecierea Roxanei m-a încurajat, intevenția lui Nicholas mi-a spus să fiu mai atent. Așa că înaintez împreună cu cititorii mei. Mulțumesc.
pentru textul : Fiara deMaria, mulțumesc pentru feed-back și observații. Te mai aștept.
pentru textul : introfanie de toamnă I deam mai tăiat din observații, așa că te rog să citești: "și nu aduce în ipostaze hilare tangoul și haosul." mulțumesc.
pentru textul : candoare transcendenta dePagini