Fain poem, acel 'așază' care tronează ostentativ peste o excepție gramaticală și 'începe vara' dar 'nu știu să explic de ce nu se rup oamenii'. Nu sunt de acord stimate domnule, oamenii se rup mai ales în figuri, și nu întotdeauna de stil, așa cum faceți Dvs. aici. Folosind metafore uzate, nu chiar clișee dar metafore foarte uzate, îmbătrânite, poemul este plin de 'nu știu' încă nu știu' și 'probabil' mai ceva ca un câine de purici și este doar aproximativ 'nu știu' 'încă nu știu' sau 'probabil' poezie cam ca tot ce scrieți Dvs. domnule anagramă a gramaticii limbii române.
Din punctul meu de vedere scrierile Dvs. și credeți-mă am citit și din curiozitate mai multe decât mi-ar fi fost safe din punctul de vedere al sănătății, deci cum ziceam scrierile Dvs. ar încăpea într-un carnet mic cu notițe din acelea de 3x5cm stimate domnn, dacă vrei să te prefaci că nu vezi bine să citești scapi basma curată. Și nici nu vreți să progresați, sunteți un auto-suficient... din punctul meu de vedere desigur.
Dar poate a venit timpul să vă supuneți scrierile unei critici de specialitate, obiective, desigur dacă doriți aceasta, să vedeți lumina tiparului fără să plătiți un ban. Mie personal mi se pare că nu ați reuși aceasta pentru că sunteți dpdv literar doar un infatuat, v-ați plafonat grav și scrieți tot mai prost pe măsură ce timpul trece pentru Dvs. aflat sub un cor de aplaudaci.
Margas
Acesta este un experiment audio vizual. Îmi pare rău că nu pot reda și fundalul sonor. Din program lipsesc diacriticele ș și ț astfel încît a trebuit să renunț la ele cu totul. Dacă aș accentua contrastul dintre text și imagine s-ar pierde din ceea ce exprimă imaginea, dar al clipei (un dar "furat" cu telefonul mobil ), în favoarea textului care s-a dorit a fi doar umbra unui gînd. Titlul face corp comun cu textul. Mulțumesc Aranca. Mulțumesc mult că ai revenit prin paginile mele, Paul. Aranca are dreptate, ești unul dintre cei mai sensibili și mai delicați poeți din lumea aceasta care pare că a luat-o razna. Cum prea bine știi, unul dintre riscurile cele mai mari pe care le comportă internetul este acela că nu putem vizualiza interlocutorul și nu ne putem face întotdeauna o impresie corectă în privința intențiilor acestuia. Astfel putem greși, cu prea multă ușurință uneori. Îți mulțumesc încă o dată și îți doresc o iarnă la fel de frumoasă și de bogată precum sufletul tău. Cu drag pentru amîndoi, Naan Lea
Joaca de-a zeii. "Amintirea" de-a fi fost zei, de fapt. Stii ce zic? Desi "amalgamati in propriul ecou" mi-a creat imaginea pe care cred ca ai vizat-o, nu-mi pare din acelasi registru cu restul poeziei. Sunt interesata de continuare. Ce vei indrazni sa creezi de-aici?
oi fi eu român care trăiesc "în afară" dar parcă ultima dată cînd am citit nu exista locuțiunea "înafară", sau asta s-o fi folosind acum numai cînd e vorba de ”sîn” și nu știu eu
adriana, simt durerea ta si voi fi scurt si discret. felicitarile mele sincere , chiar daca putin tardive ("nachträglich" cum spun nemtii). tot dragul.
wow. emilian, asta nu este ok. si trebuia sa ne anunti. cristina moldoveanu este membra hermeneia iar daca acesta este cu adevarat gestul ei atunci va trebui cu siguranta sa il clarificam si sa luam niste masuri.
"niciodată nu am simţit mai multă nedurere neiubire neteamă" - a lucra cu concepte negate e un reflex care, de câţiva ani, a început să dispară. Cel puţin din textele autorilor care se respectă. Şi a cam dispărut pentru că aşa se întâmplă cu toate formele făra fond. Doar că tu mergi puţin şi mai departe şi te-ai apucat să negi conceptele negate. De ce să spun simplu "mi-e foame", când pot să spun poetic "nu mi-e nefoame/ niciodată nu mi-a fost mai nefoame", nu? :).
Partea asta plus "e asfaltul gol şi sec" (gol şi sec = redundant) , "păşesc asimetric/ am sufletul otova" (preţioase) fac ca prima unitate să eşueze graţios.
Textul e indecent, are o lipsă de pudoare morală neașteptată. E șocant și realmente trivial, adică necuviincios, macabru, scabros atunci când vine de la o persoană cu o pregătire declarată de teolog. Din punct de vedere al versificației, mă repet, e copilăresc. Din punct de vedere al gramaticii, există lacune pe care le-am observat și în comentarii. Chiar dacă te indispun comentariile mele dure și directe, asta e, eu consider că trebuie să ți le spună cineva.
observ trei lucruri. o tendinta as spune exagerata pentru ritualistic care poate fi perceputa putin ca o fortare a notei. doi, o incarcatura de metafore mult prea mare care poate fi obositoare si care necesita (de dragul modului cum functioneaza mintea cititorului) o cantitate corespunzatoare de actiune sau "legatura prin actiune". altfel ajungi sa citesti si sa spui "toate imaginile astea au cazut acum peste mine, si ce sa fac cu ele? care este elementul care le leaga? etc." trei, exista secvente care prin diversitatea lor pot parea sparte sau deranjante. de exemplu, incepi ca o fiara "mușc din tine flămândă, punem carnea la un loc" ca apoi de-odata sa ne trezim... in tren "mai avem puțin timp între două trenuri ". Apar chiar si referinte "pseudo-istorice" atit de eronate incit pot fi percepute chiar ridicol. de exemplu "când mă privești sunt uneori o mireasă mayașă" si "sunt akthalee, prințesa coborând din anzi călare pe o lamă", poeta nestiind probabil ca imperiul mayas nu a avut nici o legatura cu... Anzii. In esenta insa nu exista nici un dubiu ca poeta are talent. Poate prea mult. Poate de aceea are atentie si exigenta. Arunca cu lopata metafore. Probabil ca un astfel de text ar fi putut deveni, cu munca atenta si autocritica un poem reusit. Poate chiar o proza. Pacat.
Dorin, daca ne jucam cu simbolistica cifrelor, as zice ca tripla repetitie din cupola vizualei tale si- a atins scopul; insa as vedea bastonul acela alcatuit din imagini "in oglinda", pentru a evidentia mai bine valentele de antagonism si rasfrangere ale doiului. "am citit" experimentul de jos in sus, vazandu-l cam asa : dualitatea antagonica de la baza creatiei (doi), sprijinind desavarsirea creatiei (trei), linia fiind intrepatrunerea dintre cauza si efect. ( privind intr-un mod mai simplist, ne putem gandi si la feminin (doi) sprijinind masculinitatea (trei). ) insa cel mai mult m-a incantat "firul de diamant" de sub cupola rasaritului! foarte inspirat impletite notiunile fir-diamant-soare, prin simbolurile lor! penita. P.S.sunt de acord cu interpretarea pe care o dai tu jazz-caffe-ului, dar nu prea ii vad locul in context. poate doar ca "pauza de respiratie".
Mulţumesc Dorin, pentru timpul dăruit ȋn redactarea acestui comentariu…
Voi ţine minte punctele tale, vor fi pe agenda gândurilor la următoarele scrieri :) ….
Proefetul, imi doresc sa am timpul si energia, tu sa ai dorinta sa scormonim prin numerelogie si (anti)-kabala. Sunt acolo minuni si farmece in legatura dintre text-numar-intelesul subtil al codului. Un exemplu simplu, covarsitor este cuvintul an - shana in ebraica - care ne da 365 transpus numeric. Nu e intamplare, e pura magie cosmica. An bun !.
Cândva postasem, eram nou intrată pe site, poeziile au stat multă vreme necitite de vreun editor, aşa că dl Titarenco m-a sfătuit să accesez acest buton, atunci când pun un text nou...
Poate, totuşi, nu am înţeles eu corect.
Francisc, mai hai și spune. Anna, văd că rezonanța într-adevăr a atins acolo o coardă, căci ai văzut, da, în spatele pădurii am ascuns altceva. De fapt în spatele oricărui lucru se ascunde cu totul și cu totul și cu totul altceva.
din pacate, nu e o scapare, pur si simplu nu am pe laptop diacritice. o sa incerc sa reglementez. am avut cindva o rochie de catifea albastra preferata: fotografia m-a dus o clipa cu gindul la ea. lumea mea e legata de imaginea de altadata a acelei rochii.
dinu, ai grijă că expresia „eşti cam greu de cap” (spre deosebire de expresia „ești ridicol”), pe lîngă faptul că este obraznică, este și atac la persoană. iar pe Hermeneia am inaugurat toleranța zero pentru așa ceva, indiferent de persoana care este atacată. la următoarea ocazie cînd mai faci un atac asemănător nu vei mai fi avertizat. vei avea contul pe Hermeneia suspendat pentru o foarte lungă perioadă de timp. just try me.
Matei - nu cred că poezia este adevărată numai dacă este de un anumit fel. Toate astea sînt mode, mofturi, în ultimă instanță.
Adrian, poate ai dreptate la primele versuri. Am să mă mai gîndesc.
De ce este forțată "Liniştea zgomotului (de fond)" ? Nu este „forțată” orice metaforă sau orice sugerare prin paradox? Iar „facilitatea” este neaparat un defect? Trebuie sa scriem contorsionat, dificil? Matei mai sus susținea (apreciativ bănuiesc) că „te îndepărtezi tot mai mult de poezia aia doldora de analogii, expresii frumoase, cuvinte rare”. Deci probabil că „beauty is in the eye of the beholder”. Poate că "bucuria cuvântului nerostit" sună cam prăfuit dar se întîmplă că acolo are semnificație pentru mine. Nu e pus doar de amorul artei (cum ar spune un junimist probabil).
Chiar si cu o rima si un ritm in mai multe picioare, poemul sta bine si nu numai datorita finalului de invidiat, ci si ideii smulse din Capela Sixtina si inchisa in manastirea de Tamaie de la Arges. Iar drumul nu pierde din simbolistica deseori clasica pentru stilul poetului de la Turburea.
Alma, e totuși un răspuns. îmi cer scuze pentru nepromptitudine. încărcătua de lucru aici pe site m-a împiedicat și apoi unele lucruri le-am considerat cam înțelese de la sine. Probabil că nu înțelegi cum funcționează un astfel de website dacă vrei răspunsuri sigure la toate întrebările, măcar și pentru simplul fapt că un lucru se poate implementa în diferite moduri și apoi dacă spui una și ajungi să faci altfel m-ai fi acuzat de nesinceritate sau netransparență, cum și faci la sfîrșit. Unele lucruri le vezi într-un anumit fel pe planșetă și altfel în dinamica unui site. Astfel că nu știu cum aș fi putut răspunde mai bine. Și apoi eu nu sînt arhitect de website-uri, am mai degrabă o abordare ...poetică, mai experimentez, mai modific, etc. În orice caz asta nu se vrea nici netransparență și nici nesiguranță. Dar tocmai de aceea am scris anunțul de astăzi. Bineînțeles că tu poți continua să crezi ce vrei.
Ela, Hanny este interesant cum oameni diferiti percep mesajele sublimale ale culorilor si ale jocului de culori și forme în mod diferit. și da, s-a vrut o "ciocnire elastică" Hanny, cred ca e mai degrabă o încărcătură postmodernistă decît una modernistă. a fi cititor nu este neaparat un handicap dar poate fi o limitare. poate tocmai de aceea aici vrem nu numai să scriem ci să învățăm și să citim. la urma urmei Hermeneia în limba lui Socrate însemna arta/știința interpretării, comunicării și traducerii și poeziei
Pentru atmosfera atit de naturala schitata doar din citeva gesturi cit se poate de firesti. Un poem senzitiv care incepe si se termina cit se poate de uman. Poate sfirsitul lumii mi s-ar parea putin banal, insa cred ca isi are locul sau intr-un cotidian compus in aparenta simplu, dar perfectionat prin detaliu. Iar finalul acela se aseaza excelent peste ghemuirea alcalina sub patura.
mulţumesc pentru citire/com./obs.
referitor la unele observaţii îl rog pe Andu Moldovan să numere cam cîte bip-uri ar trebui să pună în poeziile sau com. pe care le semnează iar pe Virgil să-urile din penultima sa postare. o să fie o surpriză. dacă tot cîntărim măcar să fim consecvenţi.
prozodie? nu – mi propun, eu sînt atent la sonoritate la fluenţa în rostire.
Linea, multumesc pentru cuvintele tale sunt ca niste flash-uri, flash-uri care imi ridica unele semne pentru a lasa deoparte pe celelalte.... in lumea din care vin eu licuricii sunt azvarliti (in sus) cu varful coasei, pana in luna; nu stiu daca extazul le mai priește, sper, totusi, macar rotirea sa le faca bine....cat despre divinitate...sa-i fie, la fel, de bine..... francisc
cailean, eu am zis rezoluția nu revoluția, că dacă e așa atunci te aștept și eu la 1920X1200 și după aceia punem de o saramură că n-am mai mîncat scrumbie de o veșnicie
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Fain poem, acel 'așază' care tronează ostentativ peste o excepție gramaticală și 'începe vara' dar 'nu știu să explic de ce nu se rup oamenii'. Nu sunt de acord stimate domnule, oamenii se rup mai ales în figuri, și nu întotdeauna de stil, așa cum faceți Dvs. aici. Folosind metafore uzate, nu chiar clișee dar metafore foarte uzate, îmbătrânite, poemul este plin de 'nu știu' încă nu știu' și 'probabil' mai ceva ca un câine de purici și este doar aproximativ 'nu știu' 'încă nu știu' sau 'probabil' poezie cam ca tot ce scrieți Dvs. domnule anagramă a gramaticii limbii române.
pentru textul : nimeni nu pune la îndoială aerul deDin punctul meu de vedere scrierile Dvs. și credeți-mă am citit și din curiozitate mai multe decât mi-ar fi fost safe din punctul de vedere al sănătății, deci cum ziceam scrierile Dvs. ar încăpea într-un carnet mic cu notițe din acelea de 3x5cm stimate domnn, dacă vrei să te prefaci că nu vezi bine să citești scapi basma curată. Și nici nu vreți să progresați, sunteți un auto-suficient... din punctul meu de vedere desigur.
Dar poate a venit timpul să vă supuneți scrierile unei critici de specialitate, obiective, desigur dacă doriți aceasta, să vedeți lumina tiparului fără să plătiți un ban. Mie personal mi se pare că nu ați reuși aceasta pentru că sunteți dpdv literar doar un infatuat, v-ați plafonat grav și scrieți tot mai prost pe măsură ce timpul trece pentru Dvs. aflat sub un cor de aplaudaci.
Margas
Acesta este un experiment audio vizual. Îmi pare rău că nu pot reda și fundalul sonor. Din program lipsesc diacriticele ș și ț astfel încît a trebuit să renunț la ele cu totul. Dacă aș accentua contrastul dintre text și imagine s-ar pierde din ceea ce exprimă imaginea, dar al clipei (un dar "furat" cu telefonul mobil ), în favoarea textului care s-a dorit a fi doar umbra unui gînd. Titlul face corp comun cu textul. Mulțumesc Aranca. Mulțumesc mult că ai revenit prin paginile mele, Paul. Aranca are dreptate, ești unul dintre cei mai sensibili și mai delicați poeți din lumea aceasta care pare că a luat-o razna. Cum prea bine știi, unul dintre riscurile cele mai mari pe care le comportă internetul este acela că nu putem vizualiza interlocutorul și nu ne putem face întotdeauna o impresie corectă în privința intențiilor acestuia. Astfel putem greși, cu prea multă ușurință uneori. Îți mulțumesc încă o dată și îți doresc o iarnă la fel de frumoasă și de bogată precum sufletul tău. Cu drag pentru amîndoi, Naan Lea
pentru textul : Japan Rose, Sunset deJoaca de-a zeii. "Amintirea" de-a fi fost zei, de fapt. Stii ce zic? Desi "amalgamati in propriul ecou" mi-a creat imaginea pe care cred ca ai vizat-o, nu-mi pare din acelasi registru cu restul poeziei. Sunt interesata de continuare. Ce vei indrazni sa creezi de-aici?
pentru textul : antiplatonice I deAșadar, doresc o explicație: de ce ai trimis textul meu la șantier? Cum justifici gestul tău?
Eugen.
pentru textul : Singurătate în doi, împușcată în umbre de lună cu o lunetă. deoi fi eu român care trăiesc "în afară" dar parcă ultima dată cînd am citit nu exista locuțiunea "înafară", sau asta s-o fi folosind acum numai cînd e vorba de ”sîn” și nu știu eu
pentru textul : Când scriu poezie îmi scot un sân înafară deMulțumesc frumos, Virgil, pentru aprecieri și urări. Mi-a plăcut remarca ta despre "efectul de palimpsest", este într-adevăr o legătură.
pentru textul : Cum să spui că ești măr? deadriana, simt durerea ta si voi fi scurt si discret. felicitarile mele sincere , chiar daca putin tardive ("nachträglich" cum spun nemtii). tot dragul.
pentru textul : Lansare de carte: Adriana Lisandru - "Despre ea, niciodată" dewow. emilian, asta nu este ok. si trebuia sa ne anunti. cristina moldoveanu este membra hermeneia iar daca acesta este cu adevarat gestul ei atunci va trebui cu siguranta sa il clarificam si sa luam niste masuri.
pentru textul : viaţa de dincolo de fortral 2 de"niciodată nu am simţit mai multă nedurere neiubire neteamă" - a lucra cu concepte negate e un reflex care, de câţiva ani, a început să dispară. Cel puţin din textele autorilor care se respectă. Şi a cam dispărut pentru că aşa se întâmplă cu toate formele făra fond. Doar că tu mergi puţin şi mai departe şi te-ai apucat să negi conceptele negate. De ce să spun simplu "mi-e foame", când pot să spun poetic "nu mi-e nefoame/ niciodată nu mi-a fost mai nefoame", nu? :).
pentru textul : rupestră/ rupestrian dePartea asta plus "e asfaltul gol şi sec" (gol şi sec = redundant) , "păşesc asimetric/ am sufletul otova" (preţioase) fac ca prima unitate să eşueze graţios.
Textul e indecent, are o lipsă de pudoare morală neașteptată. E șocant și realmente trivial, adică necuviincios, macabru, scabros atunci când vine de la o persoană cu o pregătire declarată de teolog. Din punct de vedere al versificației, mă repet, e copilăresc. Din punct de vedere al gramaticii, există lacune pe care le-am observat și în comentarii. Chiar dacă te indispun comentariile mele dure și directe, asta e, eu consider că trebuie să ți le spună cineva.
pentru textul : Îngroparea îmi pare a fi un act sexual deobserv trei lucruri. o tendinta as spune exagerata pentru ritualistic care poate fi perceputa putin ca o fortare a notei. doi, o incarcatura de metafore mult prea mare care poate fi obositoare si care necesita (de dragul modului cum functioneaza mintea cititorului) o cantitate corespunzatoare de actiune sau "legatura prin actiune". altfel ajungi sa citesti si sa spui "toate imaginile astea au cazut acum peste mine, si ce sa fac cu ele? care este elementul care le leaga? etc." trei, exista secvente care prin diversitatea lor pot parea sparte sau deranjante. de exemplu, incepi ca o fiara "mușc din tine flămândă, punem carnea la un loc" ca apoi de-odata sa ne trezim... in tren "mai avem puțin timp între două trenuri ". Apar chiar si referinte "pseudo-istorice" atit de eronate incit pot fi percepute chiar ridicol. de exemplu "când mă privești sunt uneori o mireasă mayașă" si "sunt akthalee, prințesa coborând din anzi călare pe o lamă", poeta nestiind probabil ca imperiul mayas nu a avut nici o legatura cu... Anzii. In esenta insa nu exista nici un dubiu ca poeta are talent. Poate prea mult. Poate de aceea are atentie si exigenta. Arunca cu lopata metafore. Probabil ca un astfel de text ar fi putut deveni, cu munca atenta si autocritica un poem reusit. Poate chiar o proza. Pacat.
pentru textul : akhtalee deMultumțumesc Camelia de semn. Da, Marina, totul dinainte trebuie să fie banal și amorf ca să vedem bine strada aceea.
pentru textul : Orașul deDorin, daca ne jucam cu simbolistica cifrelor, as zice ca tripla repetitie din cupola vizualei tale si- a atins scopul; insa as vedea bastonul acela alcatuit din imagini "in oglinda", pentru a evidentia mai bine valentele de antagonism si rasfrangere ale doiului. "am citit" experimentul de jos in sus, vazandu-l cam asa : dualitatea antagonica de la baza creatiei (doi), sprijinind desavarsirea creatiei (trei), linia fiind intrepatrunerea dintre cauza si efect. ( privind intr-un mod mai simplist, ne putem gandi si la feminin (doi) sprijinind masculinitatea (trei). ) insa cel mai mult m-a incantat "firul de diamant" de sub cupola rasaritului! foarte inspirat impletite notiunile fir-diamant-soare, prin simbolurile lor! penita. P.S.sunt de acord cu interpretarea pe care o dai tu jazz-caffe-ului, dar nu prea ii vad locul in context. poate doar ca "pauza de respiratie".
pentru textul : linia deMulţumesc Dorin, pentru timpul dăruit ȋn redactarea acestui comentariu…
pentru textul : În căuşul palmei deVoi ţine minte punctele tale, vor fi pe agenda gândurilor la următoarele scrieri :) ….
Proefetul, imi doresc sa am timpul si energia, tu sa ai dorinta sa scormonim prin numerelogie si (anti)-kabala. Sunt acolo minuni si farmece in legatura dintre text-numar-intelesul subtil al codului. Un exemplu simplu, covarsitor este cuvintul an - shana in ebraica - care ne da 365 transpus numeric. Nu e intamplare, e pura magie cosmica. An bun !.
pentru textul : antikabală deCândva postasem, eram nou intrată pe site, poeziile au stat multă vreme necitite de vreun editor, aşa că dl Titarenco m-a sfătuit să accesez acest buton, atunci când pun un text nou...
pentru textul : eu când nu vreau să mor nu mor dePoate, totuşi, nu am înţeles eu corect.
Francisc, mai hai și spune. Anna, văd că rezonanța într-adevăr a atins acolo o coardă, căci ai văzut, da, în spatele pădurii am ascuns altceva. De fapt în spatele oricărui lucru se ascunde cu totul și cu totul și cu totul altceva.
pentru textul : Cântecul pădurii către cel ce moare în frunzele ei dedin pacate, nu e o scapare, pur si simplu nu am pe laptop diacritice. o sa incerc sa reglementez. am avut cindva o rochie de catifea albastra preferata: fotografia m-a dus o clipa cu gindul la ea. lumea mea e legata de imaginea de altadata a acelei rochii.
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 3 dedinu, ai grijă că expresia „eşti cam greu de cap” (spre deosebire de expresia „ești ridicol”), pe lîngă faptul că este obraznică, este și atac la persoană. iar pe Hermeneia am inaugurat toleranța zero pentru așa ceva, indiferent de persoana care este atacată. la următoarea ocazie cînd mai faci un atac asemănător nu vei mai fi avertizat. vei avea contul pe Hermeneia suspendat pentru o foarte lungă perioadă de timp. just try me.
pentru textul : poezie pe (contra)sens deTuturor, felicitări!
pentru textul : Revista ALGORITM LITERAR nr. 6 deMatei - nu cred că poezia este adevărată numai dacă este de un anumit fel. Toate astea sînt mode, mofturi, în ultimă instanță.
pentru textul : un tren numit eu deAdrian, poate ai dreptate la primele versuri. Am să mă mai gîndesc.
De ce este forțată "Liniştea zgomotului (de fond)" ? Nu este „forțată” orice metaforă sau orice sugerare prin paradox? Iar „facilitatea” este neaparat un defect? Trebuie sa scriem contorsionat, dificil? Matei mai sus susținea (apreciativ bănuiesc) că „te îndepărtezi tot mai mult de poezia aia doldora de analogii, expresii frumoase, cuvinte rare”. Deci probabil că „beauty is in the eye of the beholder”. Poate că "bucuria cuvântului nerostit" sună cam prăfuit dar se întîmplă că acolo are semnificație pentru mine. Nu e pus doar de amorul artei (cum ar spune un junimist probabil).
Chiar si cu o rima si un ritm in mai multe picioare, poemul sta bine si nu numai datorita finalului de invidiat, ci si ideii smulse din Capela Sixtina si inchisa in manastirea de Tamaie de la Arges. Iar drumul nu pierde din simbolistica deseori clasica pentru stilul poetului de la Turburea.
pentru textul : teoria mulțimilor deAlma, e totuși un răspuns. îmi cer scuze pentru nepromptitudine. încărcătua de lucru aici pe site m-a împiedicat și apoi unele lucruri le-am considerat cam înțelese de la sine. Probabil că nu înțelegi cum funcționează un astfel de website dacă vrei răspunsuri sigure la toate întrebările, măcar și pentru simplul fapt că un lucru se poate implementa în diferite moduri și apoi dacă spui una și ajungi să faci altfel m-ai fi acuzat de nesinceritate sau netransparență, cum și faci la sfîrșit. Unele lucruri le vezi într-un anumit fel pe planșetă și altfel în dinamica unui site. Astfel că nu știu cum aș fi putut răspunde mai bine. Și apoi eu nu sînt arhitect de website-uri, am mai degrabă o abordare ...poetică, mai experimentez, mai modific, etc. În orice caz asta nu se vrea nici netransparență și nici nesiguranță. Dar tocmai de aceea am scris anunțul de astăzi. Bineînțeles că tu poți continua să crezi ce vrei.
pentru textul : ultimele modificări pe site deEla, Hanny este interesant cum oameni diferiti percep mesajele sublimale ale culorilor si ale jocului de culori și forme în mod diferit. și da, s-a vrut o "ciocnire elastică" Hanny, cred ca e mai degrabă o încărcătură postmodernistă decît una modernistă. a fi cititor nu este neaparat un handicap dar poate fi o limitare. poate tocmai de aceea aici vrem nu numai să scriem ci să învățăm și să citim. la urma urmei Hermeneia în limba lui Socrate însemna arta/știința interpretării, comunicării și traducerii și poeziei
pentru textul : exaust decum adica "in memoria?...
pentru textul : poem single dePentru atmosfera atit de naturala schitata doar din citeva gesturi cit se poate de firesti. Un poem senzitiv care incepe si se termina cit se poate de uman. Poate sfirsitul lumii mi s-ar parea putin banal, insa cred ca isi are locul sau intr-un cotidian compus in aparenta simplu, dar perfectionat prin detaliu. Iar finalul acela se aseaza excelent peste ghemuirea alcalina sub patura.
pentru textul : gustul alcalin al zilei de luni I deai dreptate Adriana, cu ultimul vers m-am intins pana la 13 silabe. mai, fir-ar ea norocului de soarta!
schimb, norocosul de mine!
pentru textul : soartă demulţumesc pentru citire/com./obs.
pentru textul : tablou domestic cu înger dereferitor la unele observaţii îl rog pe Andu Moldovan să numere cam cîte bip-uri ar trebui să pună în poeziile sau com. pe care le semnează iar pe Virgil să-urile din penultima sa postare. o să fie o surpriză. dacă tot cîntărim măcar să fim consecvenţi.
prozodie? nu – mi propun, eu sînt atent la sonoritate la fluenţa în rostire.
Linea, multumesc pentru cuvintele tale sunt ca niste flash-uri, flash-uri care imi ridica unele semne pentru a lasa deoparte pe celelalte.... in lumea din care vin eu licuricii sunt azvarliti (in sus) cu varful coasei, pana in luna; nu stiu daca extazul le mai priește, sper, totusi, macar rotirea sa le faca bine....cat despre divinitate...sa-i fie, la fel, de bine..... francisc
pentru textul : act cu antet și sigiliu decailean, eu am zis rezoluția nu revoluția, că dacă e așa atunci te aștept și eu la 1920X1200 și după aceia punem de o saramură că n-am mai mîncat scrumbie de o veșnicie
pentru textul : migrarea către rezoluția 1024 X 768 dePagini